Iată de ce în prima zi, 18 aprilie, investitorii locali au tranzacţionat acţiuni americane de doar 100.000 lei (30.000 dolari, în condiţiile în care tranzacţiiile zilnice pe bursele americane cu aceste acţiuni sunt de ordinul a câteva sute de milioane de dolari). Comparativ, în aceeaşi zi, investitorii au rulat acţiuni româneşti în valoare de peste zece milioane de lei. După volum, cele mai tranzacţionate au fost titlurile Bank of America, recomandate pentru câştigurile speculative pe termen scurt, informaţie ce oferă detalii importante despre ce profil au investitorii români. Valoarea tranzacţiilor cu titlurile celei mai mari bănci americane a fost de 23.000 lei la Bucureşti. În a doua zi de tranzacţionare acţiunile Bank of America au continuat să fie în topul celor mai rulate, de această dată primul loc revenind acţiunilor Apple care au atras tranzacţii de 83.000 lei. În zilele următoare tranzacţiile cu acţiunile americane au scăzut însă, situându-se la circa 10.000 lei per companie.

Dacă nu tranzacţiile, atunci care este miza aducerii pe Bursa de la Bucureşti a celor mai mari companii americane listate? Ce caută Apple pe Bursa de Bucureşti, companie despre care unii analişti străini se grăbesc să strige că e pe cale să devină prima companie americană care va ajunge la o capitalizare bursieră de un trilion de dolari (o mie de miliarde de dolari, deci echivalentul unui preţ de 1.000 de dolari pe acţiune, de la cotaţia actuală de 570 de dolari), în timp ce alţii trag semnalul de alarmă că acţiunile Apple au crescut prea mult şi că "bula" se va sparge.

În 2004, o acţiune Apple era cotată la 16,25 dolari/titlu, pentru a ajunge la începutul lunii aprilie la 628 de dolari şi a fi cotată în prezent la circa 570 de dolari. Preţul acţiunilor Apple a crescut de 35 de ori în ultimii opt ani. Lansarea iPhone şi apoi a noi versiuni ale celebrului smartphone, iar ulterior lansarea tabletei iPad au fost primite de investitorii de pe bursă cu acelaşi entuziasm ca acela al americanilor, englezilor sau chiar al românilor euforici care şi-au stabilit tabere în faţa magazinelor pentru a se asigura ca vor putea cumpăra unul dintre gadgeturile vedetă. Primul iPhone a fost lansat în România în 2007 şi de atunci preţul acţiunilor Apple a crescut cu peste 500%. Afacerile companiei au crescut de la 15,7 miliarde de dolari în primul trimestru al lui 2010 (interval cuprins între 1 octombrie-31 decembrie) la 46,3 miliarde de dolari în primul trimestru al lui 2012, iar profitul trimestrial a ajuns în 2012 la 13,06 miliarde de dolari faţă de 3,38 miliarde de dolari în primul trimestru al lui 2010 graţie exploziei vânzărilor de iPhone.

În România sunt peste 300.000 de utilizatori de iPhone şi, dacă cel puţin 1% dintre aceştia ar cumpăra acţiuni Apple, ar însemna pentru bursa de la Bucureşti dublarea bazei de investitori activi, de la circa 4.000 la 7.000, o realizare extrem de importantă pentru o piaţă ignorată de micii investitori.

De fapt, aceasta este şi miza din spatele aducerii la Bucureşti a giganţilor americani: creşterea vizibilităţii bursei în rândul micilor investitori, care sunt consumatori ai popularelor produse americane. În limbaj bursier, persoanele care dispun de sume de investit de câteva mii până la câteva zeci de mii de euro sunt numiţi mici investitori. În opoziţie sunt investitorii instituţionali precum băncile sau fondurile de investiţii ale căror disponibilităţi investiţionale ajung la câteva zeci de milioane de euro.

Însă investitorii mici nu sunt aşa de interesaţi să investească: "Acţiunile Apple au crescut foarte mult în ultimii ani, le consider supraevaluate şi cred că suntem acum într-un balon ce stă să se spargă, aşa cum s-a întâmplat mai demult cu acţiunile Yahoo!. Nu vreau să investesc într-un măr deja copt, vreau ca bursa să aducă un măr verde care să se coacă aici la Bucureşti. Poate aş investi în acţiunile Bank of America, dar nu am luat încă o decizie în acest sens", a spus Mihai P., un investitor cu un portofoliu de circa 200.000 de euro în acţiuni româneşti.