Cine urmeaza dupa Grecia?

Postat la 27 aprilie 2010 62 afişări

Au temei comentariile lui Kenneth Rogoff, fost economist-sef al FMI, ca inca un stat sau mai multe din zona euro, in afara de Grecia, vor apela in urmatorii doi-trei ani la sprijinul FMI si ca Irlanda, Spania si Portugalia sunt "evident vulnerabile" din acest punct de vedere?

PORTUGALIA

PIB 2009 - 163,9 mld. euro

Deficit bugetar - 9,4% din PIB

Datorie publica - 76,8% din PIB

MINUS - Cu randamente ale obligatiunilor ajunse la nivelul cel mai inalt din 1998 incoace si cu costuri ale CDS care arata ca investitorii percep Portugalia drept a opta cea mai riscanta tara din lume, riscul exista clar, iar mijloace de a-l reduce sunt putine. Economia a crescut cu mai putin de 1% pe an in medie in ultimul deceniu si este dependenta de turism si de industrii cu valoare adaugata slaba, ca de pilda productia de celuloza sau pluta. In plus, Portugalia are cea mai mica productivitate din zona euro. Rata economisirii este a patra cea mai scazuta in randul celor 27 de tari membre ale OECD, ceea ce intretine dependenta de finantarile din strainatate, iar deficitul de cont curent se situeaza in jur de 10% din PIB. La ora actuala, circa 80% din datoria publica este detinuta de creditori straini.

PLUS - Companiile portugheze au reactionat la cresterea slaba de acasa prin extinderea afacerilor peste granita. Cimpor-Cimentos de Portugal , unul dintre cele mai mari producatori de ciment din lume, obtine acum peste trei sferturi din venituri din strainatate, iar cel mai mare retailer din tara, Jeronimo Martins, realizeaza majoritatea vanzarilor in Polonia. Pe de alta parte, guvernul condus de Jose Socrates a dovedit din 2005 incoace ca e in stare sa aplice reforme dure in privinta bugetului si a sistemului de pensii, chiar in ciuda demonstratiilor de strada si a rezistentei din partea opozitiei.

CONCLUZIE - Stuart Thomson, reprezentant al fondului de investitii Ignis Asset Management din Glasgow, se asteapta la o restructurare a datoriei Greciei, urmata la circa trei luni de o restructurare a datoriei Portugaliei: "Devalorizarea datoriilor va inlocui de fapt in zona euro devalorizarea monedei."

SPANIA

PIB 2009 - 1.051,1 mld. euro

Deficit bugetar - 11,2% din PIB

Datorie publica - 53,2% din PIB

MINUS - Un deficit de cont curent de 5% (incomparabil totusi cu cel de 18% al Greciei) si un deficit fiscal de peste 11% nu sunt premise prea bune, mai ales ca acesta din urma este explicabil doar partial prin fenomene atrase de criza - fuga multor afaceri spre economia subterana si generozitatea asigurarilor de somaj. De la venirea la putere a regimului Zapatero, in 2004, cheltuielile in sectorul public au crescut mai rapid ca economia, intruziunea statului in sectorul bancar a dus la investitii paguboase in sectorul imobiliar, inflatia a crescut, iar legislatia rigida a muncii descurajeaza angajarea de lucratori cu norma intreaga. Si toate acestea pe fondul unei economii dezechilibrate, care a crescut excesiv pe seama bulei imobiliare. Cu o economie de patru ori cat cea a Greciei, slabe sperante ca masurile care ar da roade pentru Grecia sa fie eficiente si pentru Spania.

PLUS - Avantajul Spaniei este dat de datoria publica redusa, sub plafonul de 60% impus de zona euro, care ii ofera o marja de manevra relativ confortabila. Alt avantaj tine de faptul ca 54% din obligatiuni si bonuri de tezaur sunt detinute de creditori interni .

CONCLUZIE - "In termeni economici, inima crizei e in Spania, care este mult mai mare decat economia Greciei", a afirmat Paul Krugman , laureat al Premiului Nobel pentru economie.

ITALIA

PIB 2009 - 1.520,9 mld. euro

Deficit bugetar - 5,3% din PIB

Datorie publica - 115,8% din PIB

MINUS - Pana in 2014, conform unei cercetari a Ernst&Young comandate de Oxford Economics , daca premisele actuale se pastreaza (adica daca Grecia nu ajunge in incapacitate de plata), Italia va avea cea mai mare datorie publica raportata la PIB dintre toate tarile zonei euro, 126% din PIB, urmata de Grecia cu 116%, Belgia cu 109%, Portugalia cu 102% si Franta cu 100%. Datoria inalta se asociaza cu o crestere economica anemica: Italia a pierdut competitivitate fata de partenerii europeni si fata de SUA, China sau Japonia: in ultimii noua ani, costul unitar cu forta de munca a crescut cu 32% (comparabil cu 34% in Grecia). Rigiditatea pietei muncii, reglementarea excesiva si dependenta aproape totala de importurile de petrol fac economia foarte vulnerabila si redresarea incerta.

PLUS - Cea mai mare parte a datoriei Italiei este detinuta de creditori interni, nu externi. Un alt avantaj este deficitul bugetar relativ redus (putin peste 5% din PIB) si deficitul de cont curent aproape neglijabil.

CONCLUZIE - Uri Dadush , fost oficial al Bancii Mondiale, considera ca spre a convinge investitorii ca nu va ajunge in situatia Greciei, Italia ar trebui sa-si majoreze deficitul bugetar in urmatorii trei ani cu circa 4% si sa "initieze o devalorizare reala" prin reducerea cu 6% a salariilor si reforma pietei muncii, spre a castiga competitivitate.

IRLANDA

PIB 2009 - 163,5 mld. euro

Deficit bugetar - 14,3% din PIB

Datorie publica - 64% din PIB

MINUS - Tara cu cel mai mare deficit bugetar din Europa anul trecut, peste cel al Greciei, se confrunta cu una dintre cele mai mari rate ale somajului din UE, aproape de 13%, cu o economie care a inceput sa scada inca din 2008, cu 3% (anul trecut a scazut cu 7,5%) si cu caderea pietelor de export, in conditiile in care 90% din PIB il reprezinta exporturile . Majorarile de salarii, mai mari decat cele ale productivitatii in ultimul deceniu, au afectat competitivitatea, iar corectiile care au urmat dupa explozia bulei imobiliare, cea pe care s-a cladit faima de "tigru celtic" a economiei irlandeze, au devastat sistemul bancar si au costat scump statul.

PLUS - Guvernul a adoptat un program energic de reforma, cu reducerea salariilor in sectorul public si majorari de taxe, care pana acum a parut pe placul investitorilor. Cheltuielile cu aparatul administrativ au fost reduse cu 8%, salariile si primele angajatilor de la stat au fost reduse cu 14%. Aceasta s-a produs fara proteste de masa, in contrast cu situatia de acum din Grecia.

CONCLUZIE - "Guvernul a pus la punct un plan foarte clar, foarte detaliat. Pietele par increzatoare ca Irlanda poate aplica toate aceste masuri de reforma", declara Michiel de Bruin , coordonator pentru obligatiuni europene la F&C Asset Management din Amsterdam.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Grecia,
Portugalia,
Italia,
Irlanda,
Spania,
Kenneth Rogoff,
FMI
/analize/servicii-financiare/cine-urmeaza-dupa-grecia-6066747
6066747
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.