Speculatiile sunt la ordinea zilei in continuare, si lor li s-a adresat zilele trecute ministrul grec de finante Giorgios Papaconstantinou atunci cand a bravat, spunand ca daca vor specula contra Greciei, investitorii "isi vor pierde si camasile". Zilele trecute, Steve Major, sef al cercetarii HSBC pentru instrumentele financiare cu venit fix, declara pentru Bloomberg ca "vulturii adulmeca prada", referindu-se in special la speculatorii pe pietele in curs de dezvoltare si la cumparatorii de active cu probleme, care sunt in cautare de noi debusee, dupa Grecia.

In ce se reflecta aceste pariuri? Investitorii profesionali cumpara contracte CDS, instrumente derivate care cresc in valoare proportional cu dubiile asupra solvabilitatii unui stat, iar preturile obligatiunilor acelui stat scad. Acesta e un indiciu, dar nu singurul asupra perceptiei pietelor ca statul respectiv are sau va avea probleme, celalalt fiind randamentele obligatiunilor suverane, respectiv costurile la care pietele accepta sa imprumute un stat. In cazul zonei euro, reperul il constituie randamentele la obligatiunile germane: cu cat mai mare e diferenta fata de acestea, cu atat riscul considerat de investitori e mai mare, iar statul respectiv are mai mari dificultati de a se imprumuta. Cand costul datoriei devine prohibitiv, atunci statul e silit sa apeleze la alti furnizori de finantare, ca FMI sau alte state, asa cum a facut Grecia, sau sa-si declare incapacitatea de plata.

GRECIA

PIB 2009 - 237,5 mld. euro

Deficit bugetar - 13,6% din PIB

Datorie publica - 115,1% din PIB

MINUS - Necesarul de finantare al Greciei pentru 2010 totalizeaza 45 de miliarde de euro, din care pana acum a obtinut 18 miliarde din vanzari de obligatiuni. Chiar presupunand ca banii din pachetul de asistenta financiara de la UE si FMI, de 45 de miliarde de euro in total, vor veni la timp anul acesta, problema de credibilitate ramane in ochii investitorilor, care vor cauta si gasi probleme fie cu coerenta politica a zonei euro in sprijinirea statelor amenintate de criza datoriilor, fie cu ritmul si amploarea reformelor din Grecia, iar aceste probleme vor fi taxate de fiecare data cand Grecia ar incerca sa mai obtina finantari de pe pietele financiare.

PLUS - Exista inca optiuni la dispozitia Greciei care ar putea salva situatia. Mai multi analisti, intre care Daniel Gros, directorul Centrului pentru Studii de Politici Europene de la Bruxelles (coautor al ideii de creare a unui Fond Monetar European destinat prevenirii unei crize similare cu cea a Greciei), propun restructurarea datoriei elene fie prin extinderea scadentelor actuale cu cinci ani, dar cu aceleasi dobanzi, fie prin convertirea tuturor obligatiunilor scadente pana in 2019 intr-un pool refinantabil cu obligatiuni pe 25 de ani. Aceasta ar permite Greciei sa se concentreze pe reducerea deficitului fiscal si i-ar da ragaz sa-si redreseze competitivitatea.

CONCLUZIE - "Numai o restructurare pe mai multi ani a obligatiunilor scadente, cuplata cu o reducere substantiala a deficitului bugetar, va putea duce la o ajustare durabila a obligatiilor fiscale ale Greciei, fara a o sili sa declare incapacitate de plata si fara pagube pentru toti detinatorii de titluri de datorie", declara Carl Weinberg , economist-sef la High Frequency Economics din New York.