SERGIU MANEA, CEO AL BCR

Darea în plată este în momentul de faţă un simptom al unui interes pe termen scurt. Întrebarea este care este interesul nostru pe termen mediu şi lung ca ţară. Interesul sistemului bancar este de a păstra România ca oază de stabilitate şi de creştere economică.

Ideea că băncile sunt iubite sau neiubite ne preocupă. Conflictul dintre sistemul bancar şi consumatori este o temă falsă.

Dacă tinerii nu vor mai avea acces la locuinţe, atunci există riscul ca aceştia să emigreze. România, la fel ca şi Polonia, pierde accelerat forţă de muncă tânără. Casa e unul dintre lucrurile care îi poate ţine în ţară pe toţi tinerii care muncesc. Unul din lucrurile importante este legarea de glie.

RADU GHEŢEA, CEO AL CEC BANK

Trebuie să fim pregătiţi, pentru că nu ştim ce o să iasă. Personal, cred că legea va ieşi într-o anumită formă. Nu cred că cineva va mai retrage legea.

Apetitul pentru creditare din partea băncilor ar putea  să scadă. Nu mă refer la voinţa băncilor, ci la posibilitatea băncilor de a continua în acelaşi ritm creditarea. Vom fi obligaţi să găsim alternative.

MIHAI BOGZA, PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL BANCPOST

Una dintre modificările din Senat aduse la legea dării în plată este plafonul de 150.000 de euro. Deja se vorbeşte că introducerea acestui plafon ar constitui o discriminare. Însă, de mulţi ani, există un sistem de garantare a depozitelor. Acum limita este de 100.000 de euro şi nimeni nu a susţinut că ar fi discriminare. Nu este o problemă de discriminare existenţa unui plafon.

Nu există niciun risc ca tot sistemul bancar din România să dea faliment deodată. Decât dacă apar mai multe legi de acest tip.

ANGHEL ION, PROF. UNIV. DR., DIRECTOR AL DEPARTAMENTULUI DE ANALIZĂ  ŞI EVALUARE ECONOMICO-FINANCIARĂ DIN CADRUL ASE

În România nu există o cultură a mutatului, cum este de exemplu în SUA. Dacă un român ia un credit cu finanţare bancară, în mod normal nu ar renunţa la locuinţă. Desigur sunt şi cazuri excepţionale, dar este foarte puţin probabil ca oamenii să renunţe la imobil. În schimb legea este bună pentru cei care au făcut speculaţie imobiliară. Dacă regulile se schimbă în timpul jocului, băncile vor fi mai reticente. Este firească înăsprirea creditării din partea băncilor pentru că riscul este prezent.

DRAGOŞ CABAT, ANALIST ECONOMIC

Schimbările aduse de legea dării în plată se vor vedea în volumul de credite ipotecare vândute de bănci pe termen scurt. După primele şase luni, timp în care volumul de credite ipotecare acordate va scădea brusc, băncile se vor ajusta la noile condiţii din piaţă. Cu toate acestea, avansul cerut pentru creditele imobiliare şi ipotecare va creşte către 40 – 50%, ceea ce va reduce cererea de credite şi numărul persoanelor fizice care vor putea accesă aceste credite. Dacă legea va rămâne în actuala formă, este foarte posibil că programul Prima casă să nu mai fie interesant pentru bănci şi să devină inoperabil.

DAN OSTAHIE, PROPRIETARUL ALTEX, CEL MAI MARE RETAILER DE ELECTRONICE ŞI ELECTROCASNICE

Povestea trebuie privită începând de acum 20 de ani. În România, băncile au, prin sistemul de creditare ipotecar, drepturi în exces faţă de persoanele fizice spre deosebire de persoanele juridice. Responsabilitatea principală este la BNR şi în primul rând la guvernatorul Mugur Isărescu, pentru că nu a promovat niciodată dialogul între instituţiile bancare şi lumea reală. De 20 de ani, creditul ipotecar în Romănia nu a fost reformat. BNR este mediator şi reglementator şi, nevenind cu reglementări în favoarea persoanelor fizice, s-a creat această disproporţie. Sergiu Oprescu, preşedintele ARB, face o anticipare corectă în condiţiile aprobării legii dării în plată prin afirmaţiile sale, dar din păcate nu face altceva decât să forţeze o poziţie de forţă de pe o altă poziţie de forţă. De aceea consider că bancherii trebuie să se dea jos din turnul de fildeş, să vină să negocieze cu parla­mentarii, tocmai pentru a găsi o soluţie reală.