Pe piaţa internă, pentru a creşte lichiditatea pieţei secundare, Ministerul Finanţelor intenţionează să continue politica de construire a unor serii de obligaţiuni de stat de tip benchmark lichide de-a lungul întregii curbe de randament, concomitent cu o politică transparentă de emitere a titlurilor de stat, până la atingerea unor volume pe emisiune în valoare echivalentă de până la 2 mld. euro, cu informarea în prealabil a pieţei în ceea ce priveşte volumele, frecvenţa lansării/redeschiderii anumitor categorii de maturităţi. Emisiunile de titluri de stat denominate în euro pe piaţa internă vor fi realizate în contextul unor decizii ale BNR de relaxare a cerinţelor privind nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit sau în contextul unor maturităţi ale unor instrumente similare în volume semnificative pentru anii următori. „În aceste situaţii particulare, emiterea de obligaţiuni denominate în euro pe piaţa internă va putea răspunde unei cereri importante pentru astfel de instrumente venită din partea investitorilor locali, în contextul lipsei unor instrumente alternative, fiind astfel create premisele unui raport maturitate/cost avantajos“, conform raportului la buget.

La datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice externe.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare externă, acestea se vor asigura în principal prin emisiuni de euroobligaţiuni pe pieţele externe de capital în cadrul programului-cadru de emisiuni de titluri de stat (MTN) şi în completare prin împrumuturi de la creditori oficiali (instituţii financiare internaţionale).

Ministerul Finanţelor susţine că va păstra flexibilitatea în ceea ce priveşte momentul accesării pieţelor internaţionale şi volumul emisiunilor externe, ţinând cont de costurile asociate, de considerentele de risc, precum şi de evoluţia pieţei locale.

Sursele necesare refinanţării datoriei publice guvernamentale se vor asigura de pe pieţele pe care s-au emis aceste datorii, precum şi din rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului. „Pentru îmbunătăţirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, se are în vedere menţinerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului, la un nivel confortabil, astfel încât să fie diminuate riscurile aferente perioadelor caracterizate de o volatilitate ridicată pe pieţele financiare. Pe termen mediu, nivelul acestui buffer va fi în continuare consolidat astfel încât să acopere patru luni din necesarul brut de finanţare“, conform planurilor Ministerului Finanţelor. Portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor a depăşit pragul de 18 mld. euro,  volumul record la care a ajuns aducând România pe radarele unei categorii mai largi de investitori şi transformând-o într-un client căutat de marile bănci de investiţii.

Anul trecut, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat în premieră în euro la un cost minim istoric. Trezoreria a atras în septembrie 2016 un împrumut de un miliard de euro de pe pieţele financiare internaţionale prin redeschiderea emisiunii lansate în luna mai, cu maturitate de 12 ani şi cupon de 2,875%. Emisiunea a fost realizată la cel mai scăzut cost aferent unui împrumut al statului român prin emitere de euroobligaţiuni, de doar 2,15%, mai redus cu 0,842%, faţă de cel obţinut în luna mai. Iar oferta a fost suprasubscrisă de peste 2,5 ori. În luna mai, când au fost lansate bondurile pe scadenţa nouă de 12 ani, de un miliard de euro, randamentul a fost de 2,992%, iar cuponul de 2,875%.

În primăvara anului 2008, România se împrumuta pe 10 ani în euro la un randament de 6,8%.

România a mai atras în luna februarie 2016 suma de 1,25 miliarde de euro de pe pieţele externe de capital, din care 750 de milioane de euro cu maturitate de 10 ani şi 500 de milioane de euro cu maturitate de 20 de ani. Suma a fost obţinută prin redeschiderea celor două tranşe de obligaţiuni în euro emise în octombrie 2015, la randamente în scădere: de la 2,845% la 2,55% pentru tranşa de 10 ani şi de la 3,93% la 3,90% pentru tranşa de 20 ani. Emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori.

România este în continuare dependentă de capitalurile străine, atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent.