Titlurile de stat au fost disponibile pentru români într-un mod simplu şi transparent, aceştia având posibilitatea de a cumpăra în mod direct şi de a tranzacţiona, ulterior, titlurile de stat prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti.

Deschiderea pieţei titlurilor de stat către populaţie antrenează reducerea gradului de dependenţă faţă de bănci şi asigurarea unei cereri mai stabile, inclusiv în perioadele cu turbulenţe pe pieţele financiare. Acestea sunt şi argumente forte pe care se bazează inclusiv state occidentale care promovează vânzarea de instrumente de datorie către populaţie.

Odată cu reluarea emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie în România, Ministerul Finanţelor a început să concureze într-o oarecare măsură cu băncile pentru atragerea disponibilităţilor populaţiei, într-o conjunctură în care instituţiile de credit au nevoie să mobilizeze resursele financiare interne, în condiţiile reducerii expunerilor băncilor-mamă. Piaţa de retail pentru titlurile de stat există în ţări precum Canada, Germania, Marea Britanie, Austria, SUA, Suedia, Belgia, Irlanda, Italia, Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Cehia.

Ministerul Finanţelor intenţionează să continue epopeea titlurilor de stat pentru populaţie. „În scopul creşterii accesibilităţii titlurilor de stat în rândul micilor investitori şi creşterii gradului de educare financiară a acestora, se înscrie şi continuarea programului de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie Fidelis, prin emiterea de titluri de stat pentru populaţie, volumul acestor titluri urmând a fi stabilit în funcţie de cererea pentru acest tip de instrumente“, conform planurilor Trezoreriei.

Randamente mai mici

Strategia de administrare a datoriei publice urmăreşte extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală şi distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanţare. Dar sunt urmărite şi randamente mai mici.

Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice.

În 2017, finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale se vor realiza în principal din surse interne şi în completare din surse externe. „MFP va continua să menţină o abordare flexibilă în realizarea procesului de finanţare, urmărind asigurarea caracterului predictibil şi transparent al ofertei de titluri de stat, tocmai pentru a putea reacţiona prompt şi adecvat la potenţialele modificări în tendinţele pieţei şi comportamentului investitorilor“.

Nevoia de finanţare brută în acest an (rostogoliri plus deficit) este de aproximativ 65 mld. lei, din care cea mai mare parte, în jur de 50 mld. lei, vor fi acoperite probabil de pe piaţa locală.

Strategia de finanţare din surse interne are în vedere, în principal, emisiuni de titluri de stat denominate în lei, respectiv certificate de trezorerie cu scadenţe pe termen scurt şi obligaţiuni de tip benchmark, cu scadenţe pe termen mediu şi lung în funcţie de cererea existentă în piaţă şi ţinând cont de obiectivul consolidării curbei de randamente în lei.

Anul curent se anunţă destul de volatil din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului, ca şi anii trecuţi, distribuţia nevoilor de finanţare fiind neuniformă, cu două vârfuri de plată de peste 8 mld. lei, dar şi cu luni în care sumele care ajung la scadenţă sunt sub 1 mld. lei. Ministerul Finanţelor va avea o misiune destul de dificilă în vara acestui an, în condiţiile în care are două vârfuri de plată, în iunie şi în iulie. În iunie ajung la maturitate titluri de 8,7 mld. lei (1,9 mld. euro), iar în iulie statul va avea de acoperit scadenţe de 8 mld. lei (1,77 mld. euro).