La data scadentei, in cazul pesimist, in care pretul pe piata spot ajunge la 5 lei si este nevoie de o investitie suplimentara pentru a mentine marja de 42.500 de lei, profitul final este de 25.500 de lei, adica 10% in patru luni sau 30% anualizat. In cazul optimist, cu pretul la 4 lei, nu este nevoie de investitia suplimentara, iar banii din contractele futures sunt recuperati integral; profitul de 25.500 de lei reprezinta 12% la patru luni sau 35% anualizat din suma totala de 215.000 de lei (in care sunt incluse si comisioanele de vanzare). „Intr-un caz mai optimist decat atat, adica SIF Oltenia la 3,5 lei/actiune, in decursul celor patru luni din noiembrie pana in martie, contul futures e alimentat cu maximum 32.500 de lei profit, capital ce poate fi depus intr-un fond de investitii cu grad redus de risc, ceea ce ar aduce un profit suplimentar“, calculeaza Mugur Anghelache. In conditiile in care indicii BET si BET-FI nu au adus randamentele asteptate in 2007, doua-trei operatiuni de arbitraj ar putea asigura deci profit.

Conditiile de scadere observate odata cu startul crizei ipotecare americane au fost perfecte pentru verificarea strategiilor de tranzactionare. „Functia de baza a tranzactiilor futures ramane hedgingul, adica protejarea portofoliilor de actiuni sau valute. „Pentru cei care si-au acoperit integral sumele investite, castigurile in urma corectiilor din a doua parte a anului sunt enorme“, spune Alin Aleman, director al departamentului de dezvoltare si produse noi al bursei sibiene

Produse derivate au fost lansate din septembrie si la Bursa de Valori Bucuresti, avand ca suport cotatiile indicilor BET si BET-FI. Volumele de tranzactionare insa sunt foarte reduse, in trei luni fiind incheiate doar 54 de contracte pe scadenta decembrie, in valoare totala de circa 436.000 de euro. „Din experienta burselor din Europa care au introdus recent produse derivate putem spune ca vor trece cel putin sase luni pana cand numarul contractelor incheiate va fi semnificativ“, a declarat Stere Farmache, directorul general al BVB. Concurenta pe care derivatele bursei de la Bucuresti o va face pietei la termen de la Sibiu este considerata benefica, marind atractivitatea produselor futures. „Concurenta ajuta la dezvoltarea pietei, iar piata de la Sibiu este indeajuns de puternica ca sa continue sa creasca. Mai mult, intentionam sa lansam la randul nostru o piata spot pentru a ne extinde operatiunile“, spune Teodor Ancuta.

De asemenea, la solicitarea investitorilor institutionali, urmeaza ca activitatea de compensare si garantare a tranzactiilor sa se realizeze prin intermediul bancilor custode, marind astfel credibilitatea, spune Ancuta. In prezent, activitatea de garantare, decontare si compensare se realizeaza doar prin intermediul Casei Romane de Compensatie SA Sibiu (CRC), singura institutie autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Aparitia bancilor custode in activitatea de garantare va usura accesul investitorilor, acestia nemafiind nevoiti sa devina membri compensatori in cadrul CRC.

In fine, dar nu in cele din urma, incercarea de a spori lichiditatea pietei, bursa sibiana va lansa, luna aceasta, institutia „market-maker“-ului, adica a formatorului de piata, care mentine lichiditatea prin stabilirea si oferirea unor preturi pentru instrumentele tranzactionate. Aceeasi intentie o are si conducerea Bursei de la Bucuresti. „Prezenta formatorului de piata ofera clientilor siguranta unui pret de cumparare/vanzare. Totodata, investitorii vor putea sa isi inchida mai usor pozitiile, pentru ca vor gasi contrapartida in piata“, explica presedintele bursei din Sibiu. Principala facilitate acordata market-maker-ilor va fi scutirea de la plata comisionului de tranzactionare.