Dacă există o deosebire fundamentală între 2011 şi anii anteriori, economic vorbind, ea nu e legată de faptul atât de mult discutat că am ieşit din recesiune şi am ajuns la creştere (economia avusese deja o primă creştere trimestrială în perioada aprilie-iunie 2010, întreruptă însă de ajustarea fiscală brutală din iulie). Ci de faptul că pentru prima oară de la începutul crizei, creşterea economică a început să se bazeze şi pe investiţii şi cererea internă, nu numai pe cererea de export. "Consumul privat a intrat în sfârşit în teritoriu pozitiv în perioada iulie-septembrie, pentru prima dată în ultimele 12 trimestre, susţinut de rezultatele admirabile din agricultură", comentează analiştii BCR, examinând rezultatele pe trimestrul al treilea, când economia a crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, respectiv cu cea mai înaltă rată de la începutul crizei. "Şi investiţiile şi-au revenit, în special pe baza tendinţelor favorabile din construcţii, mai ales în segmentul comercial; contrar aşteptărilor noastre, exporturile nete au avut o contribuţie negativă la PIB, ceea ce poate fi explicat prin redresarea cererii interne din industrie, care a împiedicat importurile să încetinească mai rapid, având în vedere că producţia de bunuri de capital şi intermediare se bazează pe importuri în bună măsură." Analiştii BCR estimează o creştere economică de 2,3% pentru 2011 şi de 1,2% pentru 2012, estimare compatibilă cu un scenariu de stagnare în zona euro.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, care mizează pe o creştere de 2,5% în 2011 şi de 0,5% la anul, adaugă că în octombrie, vânzările din retail şi cifra de afaceri în serviciile de piaţă prestate populaţiei au crescut faţă de septembrie, producţia industrială şi exporturile au rămas constante, iar leul, inclusiv în noiembrie, a rămas decuplat de volatilitatea altor monede din regiune, astfel încât "economia şi-a menţinut cumva rezistenţa în ultimul trimestru faţă de turbulenţele de pe pieţele externe". Va fi însă un pariu foarte dificil ca economia să reziste pe baza cererii interne, atâta vreme cât România n-a terminat nici pe departe ajustările fiscale începute în 2010 şi care au ca scop asumat reducerea deficitului structural la 0,5% din PIB, după standardul zonei euro. Iar marea problemă rămâne în acest context cantitatea şi calitatea finanţării, după cum remarcă Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România: deficitul de cont curent a crescut la 4,1 mld. euro după 10 luni, adică 3,1% din PIB (faţă de un total estimat de ING de 3,8% pentru 2011), acoperit în proporţie de numai 36% de investiţiile străine directe în continuă scădere. Iar înda-torarea pe termen mediu şi lung s-a redus în octombrie pentru a treia lună consecutiv, ceea ce "riscă să fie o tendinţă incipientă, date fiind tensiunile din piaţa globală a finanţărilor, perspectiva anului electoral şi perspectiva mai slabă a creşterii pentru 2012".