Dubaiul, în schimb, s-a dezvoltat din comerţ, turism sau imobiliare, a devenit un mediu foarte permisiv, cosmopolit, care respectă libertatea individului şi care dispune în prezent de o infrastructură fantastică: au peste 200 de e-services de la plata vizelor sau aplicaţiile pentru cartea de identitate la plata amenzilor sau a examenelor. Acum construiesc cea mai mare bază de date biometrice din lume; Dubaiul, spune Alexndru Coşbuc, este una dintre cele mai sigure ţări din lume, dar şi-au pus problema numărului mare de imigranţi, a modului în care aceştia influenţează cultura, limba, îşi pun problema comunităţilor create, care au nevoie de şcoli şi trebuie să îşi respecte cultura şi sărbătorile naţionale sau pe cele religioase.

Vârful crizei, care s-a manifestat în 2010, a oprit macaralele şi multă lume a vorbit atunci de un faliment al Dubaiului. Dar chiar şi aici au existat autorităţi competente; „...cu ajutorul vecinilor din Abu Dhabi şi-au reeşalonat datoriile, pe care le plătesc milimetric, dar au rămas cu investiţiile, cu cea mai mare clădire din lume, un efort uriaş chiar şi pentru ei. Nu au cheltuit banii pe aur, ci au investit, au construit infrastructură, au făcut dezvoltare, turism, şcoli, dezvoltare durabilă şi creând locuri de muncă".

Au existat bariere culturale? Nu mai mult ca în alte părţi, spune Alexandru Coşbuc. „Sunt negociatori foarte buni, au comerţul în sânge. Cereau cel mai bun preţ şi chiar îl obţineau, după care ziceau «în regulă, semnăm contractul, dar trebuie să îmi mai faci o reducere», ceea ce era foarte greu, te duceai, practic, sub buget. După ce semnai contractul, mai urma o negociere, şi tot aşa. Am învăţat, în cele din urmă, şi noi să ne facem bugetul şi să negociem".

Şi a mai constatat, mister Alexandru, spiritul antreprenorial extrem de dezvoltat al celor din lumea arabă, respectul deosebit faţă de proprietate, faptul că au personalităţi intacte şi că nu acceptă dispoziţiile altora. „Fiecare va spune ce are de spus în poziţia sa ierarhică, cu diplomaţia specifică naţiei."

Ce a câştigat un tânăr corporatist român trimis să facă o filială tocmai în Dubai? „Mai mult soare înseamnă mai mult optimism", spune Coşbuc. „Apoi, un mod mai liniştit de a fi decât al europenilor, care par a fi marcaţi de o presiune permanentă. Am învăţat cât de importante sunt comunitatea şi familia, ei aşa se grupează în mod instinctiv. Mi-am format o mentalitate de negociator, mi-am ascuţit spiritul comercial." Şi a mai câştigat apusurile de soare din deşert, despre care spune că sunt cele mai frumoase din lume.

Iar după şapte ani a căpătat un capital de încredere, un număr de contracte şi un capital de contacte care i-au permis să devină mister Alexandru. „Îi spui partenerului de cort, cu care eşti prieten, nu «domnul Coşbuc», ci pe numele mic. «Mister Alexandru» este  apelativul meu uzual, ba chiar am semnat unele contracte unde nu mi-au scris numele întreg, ci «Siveco, represented by mister Alexandru»."