IN CADRUL FIRMEI DE AUDIT ŞI CONSULTANŢĂ FISCALĂ KPMG ROMÂNIA, care are aproape 700 de angajaţi pe plan local, cei mai mulţi candidaţi buni provin de la ASE sau de la Politehnică. „Dar nu ne limităm doar la candidaţi din ASE sau din Politehnică, am avut şi candidaţi absolvenţi de Litere sau de la Harvard. Avem oameni care au fost interni la noi, au plecat să facă un masterat în străinătate, iar apoi s-au întors în ţară să lucreze tot pentru noi„, a spus Ada Palea, Head of People, Performance and Culture în cadrul KPMG.

Şi în cadrul L’Oréal, o companie cu 150 de angajaţi pe plan local, intenţiile în ceea ce priveşte recrutările viitoare vizează cele două universităţi din Bucureşti.  „Cei mai mulţi dintre candidaţii pe care îi recrutăm şi dintre angajaţii noştri sunt absolvenţi de facultăţi cu profil economic atât din Capitală, cât şi din oraşe precum Iaşi, Braşov, Sibiu. Pe viitor vrem însă să ne apropiem mai mult de Politehnică şi de Universitatea din Bucureşti pentru a identifica mai uşor candidaţi pe zona de vânzări, spre exemplu„, a spus Magdalena Crîng, directorul de HR al L’Oreal.

Deşi puţini români au facultate (15% dintr-o populaţie stabilă de 20 de milioane de persoane, potrivit ultimului recensămănt), statisticile realizate la nivel european arată că anii de criză au accentuat situaţia în care unii licenţiaţi să fie consideraţi supracalificaţi la locul de muncă. Un raport al Comisiei Europene din 2012 arată că mai bine de unul din cinci absolvenţi de învăţământ superior (sau postliceal) lucrează pe un post pentru care este supracalificat, iar ponderea acestor angajaţi creşte încă din anul 2000. Aşa s-a ajuns şi în România să se solicite pentru postul de secretară o diplomă de licenţă, deşi altădată poziţia se ocupa doar cu diploma de bacalaureat.

Astfel, universităţile private au devenit o alternativă comodă pentru învăţământul de stat, iar lipsa unui proces de selecţie riguros a schimbat treptat obiectivul acestor facultăţi, spun specialiştii în recrutare. În urmă cu doar câţiva ani, odată cu scandalul „diplomelor false„ de la universitatea privată „Spiru Haret„ (care şcolariza 300.000 de studenţi, o treime din totalul pe ţară), unii angajatori chiar menţionau în anunţurile de angajare „Exclus absolvenţi de Spiru Haret„, deşi acest lucru reprezenta o încălcare a legii, pentru că este considerat discriminatoriu.

CONCEPTUL DE «ÎNVĂŢĂMÂNT PRIVAT» A FOST IMPLEMENTAT DEFICITAR. Orientarea iniţială către student (nivel crescut de flexibilitate şi autonomie în învăţare) s-a transformat într-un business de succes, cu sute de mii de absolvenţi anual. În mod cert, există absolvenţi valoroşi şi din partea facultăţilor particulare, însă numărul acestora raportat la cel total al absolvenţilor îşi pierde relevanţa„, a mai spus Eugenia Dabu de la Lugera. Cei mai buni candidaţi pentru companii au, de regulă, şi un profil diferit: se implică în activităţile ONG-urilor studenţeşti şi se expun la o varietate de proiecte care le îmbogăţesc cunoştinţele, ceea ce le dă încredere atunci când se prezintă la

interviul de angajare.

„Prima diferenţiere în rândul candidaţilor se face la nivelul CV-urilor, unde deficienţele de redactare / construire a CV-ului fac selecţia între candidaţi. În etapa de testare şi intervievare se face o altă diferenţiere, pe criterii de competenţe, potenţial sau comportament„, a spus Sorina Donisa, country manager al grupului de firme cu activităţi în domeniul recrutării şi închirierii de forţă de muncă temporară APT, cu afaceri de 15,7 mil. euro anul trecut. Ea a adăugat că, totuşi, există candidaţi buni veniţi din mediul universitar privat, însă numărul lor este mai mic decât cel al absolvenţilor facultăţilor de stat.