EXPAŢII PAR SA ÎŞI LASE VALORILE MORALE LA GRANIŢA

Puţini manageri români ar acţiona cum a făcut Călin. Iulian, consultant în management la una dintre cele mai mari firme multinaţionale care oferă servicii de consultanţă de pe piaţa locală, spune că nici managerii români, nici cei străini nu prea au dileme morale şi de aceea le este foarte uşor să ia decizii prin care fac rău.

"Mulţi dintre managerii de top pe care i-am întâlnit eu în ţară la noi, germani, elveţieni, cehi, austrieci etc., par să îşi lase valorile morale şi dilemele la graniţă, aşa cum îşi lasă musulmanii pantofii la intrarea în moschee. România pare locul în care ai voie şi trebuie să faci orice, fără să îţi fie frică de lege şi fără să te mustre conştiinţa", spune Iulian. El explică faptul că cele mai mari probleme sunt evaziunea fiscală organizată şi sistematică şi munca nedeclarată.

La rândul lui, Sergiu Neguţ admite faptul că un manager are întotdeauna de ales, însă ca să nu se autoexcludă din sistem, trebuie să facă uneori compromisuri care presupun nu

doar lucruri bune, ci şi lucruri rele

"cerute de sus". Managerii pot opta uneori pentru supravieţuirea în carieră şi un compromis "minor", cum este, de exemplu redactarea unui business plan despre care autorul ştie că nu poate fi îndeplinit.

"Pentru mine personal, cele mai grele situaţii sunt cele în care nu există o <aliniere> de valori şi când trebuie să mergi contra curentului ca să poţi impune un standard. Când eşti cumva singur, ştii că ai dreptate şi în argumentaţia de business şi în cea etică, dar nu reuşeşti să transmiţi mesajul ăsta suficient de puternic mai departe. Sunt situaţii în care m-am aliniat şi nu-mi pare rău, situaţii în care m-am aliniat şi am regretat, ca şi situaţii în care am rămas vertical şi am avut pragmatic de suferit", a mai spus Neguţ.

RECUNOAŞTEREA GREŞELILOR, PRIMUL PAS PENTRU UN JOB MAI BUN

Problemele de ordin moral au determinat schimbări şi în ceea ce priveşte procesul de recrutare de executivi. Proiectele headhunterilor sunt mai lungi (nimeni - nici angajatorul şi nici managerul candidat - nu e interesat să acopere o poziţie pe termen scurt), li se cer cu cel puţin 40% mai mulţi candidaţi, iar durata interviului cu angajatorii este mai mare. Înainte de a-şi schimba jobul, managerii vor să se asigure că în compania în care se vor duce nu vor avea parte de problemele întâmpinate la angajatorul precedent.

"Majoritatea dilemelor manageriale sunt legate de probleme de etică. Sunt executivi implicaţi în anchete disciplinare în legătură cu furturi care de cele mai multe ori se soldează cu încheierea contractelor de muncă cu acordul părţilor. Cel mai important pentru un manager este să fie în totalitate transparent şi să îşi recunoască greşelile, chiar dacă le-au făcut ei sau pentru că le-a cerut şefii lor să le facă", spune Oana Ciornei, managing partner al firmei de executive search Amrop România, care are o întrebare-standard la interviuri legată de problemele de etică întâmpinate de candidaţi. Oana Ciornei spune însă că nu recomandă mai departe candidaţi care nu au fost deschişi în privinţa recunoaşterii greşelilor sau a situaţiilor privind problemele de ordin moral.

"Dacă cineva ne spune că a văzut cum şeful a furat, încercăm să vedem ce a făcut mai departe, dacă a implicat poliţia, dacă a făcut o anchetă pe cont propriu sau dacă a luat vreun fel de măsură, pentru că dacă nu a luat, atunci va face la fel şi în viitoarea organizaţie", este de părere Oana Ciornei.

Managerul sau angajatul care descoperă că şeful său comite infracţiuni ar trebui să încerce să îl convingă să respecte legile şi valorile morale. Dacă nu reuşeşte, să încerce să îl convingă pe şeful şefului.

"Dacă nici aşa nu merge şi dacă acţiunile sunt ilegale, trebuie să meargă imediat la autorităţi şi să le ceară să îşi facă datoria", a mai spus Iulian, care a semnalat însă faptul că în ţara noastră autorităţile nu ştiu să comunice cu oamenii, să îi implice mai puternic în combaterea infracţiunilor.