Din postura de medic repatriat, doctorul Horaţiu Ioani se declară mulţumit de decizia de a se întoarce în România, însă a prezentat, printre altele, şi principalele motive pentru care medicii români aleg să nu se întoarcă acasă. ”Eu sunt o cifră din statistica de mai devreme. Am fost plecat şapte ani în Marea Britanie, dar am hotărât să mă întorc în urmă cu aproximativ un an. Au fost, într-adevăr, provocări atât pe linie administrativă, cât şi pe linie clinică“, declară acesta. n primul rând, unul dintre cele mai mari impedimente este legat de birocraţia stufoasă cu care a fost nevoit să se confrunte.

”Din discuţiile noastre, când ne întâlneam la o bere în Anglia, am observat că majoritatea ar fi vrut să se întoarcă în ţară, dar primul lucru pe care îl ziceau era: «Birocraţia românească e groaznică; de aia nu mă întorc, trebuie să echivalez prea multe studii». Aceste recunoaşteri înseamnă numeroase acte, drumuri şi aprobări, iar pentru a evita aceste formalităţi, doctorul Ioani a ales să dea încă o dată examenul de specialitate în România. Ca termen de comparaţie, acesta oferă exemplul situaţiei când s-a mutat în Anglia, unde a fost acceptat după 48 de ore în spitalul în care a lucrat, după ce au văzut diplomele, a susţinut interviul şi şi-a demonstrat competenţa.

Trecând peste partea de birocraţie, un alt mare impediment este lipsa unui protocol de colaborare între specialişti. ”Medicii trebuie să lucreze în echipă, iar în România lipseşte cu desăvârşire un protocol pentru astfel de echipe standardizate, colaborarea între specialităţi. Se fac echipe aşa, pe relaţii personale, dar nu circuite clinice funcţionale“, povesteşte el. De pildă, în Marea Britanie, acest aspect este strâns legat şi de existenţa unor ghiduri şi protocoale terapeutice, care îi ofereau medicului siguranţă şi reduceau erorile medicale. ”Sunt sigur că vi se pare ciudat, însă una dintre proceduri era organizarea înainte de o operaţie: toată lumea se aduna în sală, de la infirmieră până la profesor, se spunea numele pacientului, motivul pentru care era operat, dar şi numele, funcţia şi rolul fiecărui membru al echipei. Abia apoi se aducea pacientul în sală şi începeau procedurile“, povesteşte acesta.

Pe de altă parte, nevoia gestionării corecte a aparaturii şi consumabilelor aferente este un aspect la fel de important, adaugă doctorul. ”Avem endoscop, microscop operator, avem instrumente de milioane de euro, dar nu le putem folosi pentru simplul motiv că nu avem consumabilele necesare. Ba că a fost un program de achiziţii, au fost bani dar s-au dus, s-a contestat etc.“, povesteşte Ioani despre diversele astfel de situaţii auzite de la colegii români. La fel ca accesul la logistica clinicii, unde tinerii medici sau cei care nu au funcţii sus puse nu au voie să folosească anumite aparaturi, ele fiind destinate utilizării de către şeful clinicii sau ”câţiva aleşi“. ”De asta pleacă mulţi dintre tineri. Ei citesc despre anumite protocoale în reviste şi cărţi de specialitate, dar îşi dau seama că aici nu au ocazia de a investiga sau rezolva un anumit caz. Aşa că mai bine mergi să te specializezi în altă parte, unde eşti încurajat să foloseşti tehnologia“, mai precizează acesta. n cele din urmă, doctorul declară că are în plan să profite de cunoştinţele acumulate în Anglia pentru a le pune în practică şi în spitalul românesc în care lucrează.

MEDIjobs este una dintre cele mai mari platforme de recrutare în domeniul medical din România, fondată de Catrinel şi George Hagivreta. Compania îşi propune, cu ajutorul unei echipe de profesionişti în domeniul resurselor umane şi soluţii tehnologice avansate, să faciliteze procesul de recrutare atât pentru candidaţi, cât şi pentru angajatori. n prezent, în platformă sunt înscrişi peste 13.000 de specialişti şi mai mult de 580 angajatori din domeniul medical.