Pe de altă parte, legat de motivele principale ale exodului medicilor, Voiculescu ţine să adauge: ”Dintre medicii din generaţia mea, niciunul nu a plecat din cauza banilor, ci pentru că nimeni nu a găsit un loc într-un spital acolo unde şi-a dorit iniţial. Dacă nu ai un noroc fabulos, părinţi ori rude fabuloase, atunci este posibil ca după rezidenţiat să trebuiască să activezi într-un spital mic, de provincie. Iar de aici alegerea e relativ simplă: poţi să mergi acolo, unde nu ai personal mediu, infrastructură medicală, ori poţi să mergi în lumea largă, unde, pe lângă faptul că poţi evolua profesional, eşti plătit de cel puţin două ori mai mult“.

Pe de altă parte, din punctul de vedere al Colegiului Medicilor, susţinut de rezultatele unei evaluări proprii a instituţiei şi prezentat de avocatul Liviu Fătu, motivul principal pentru care medicii decid să părăsească ţara nu sunt banii, ci lipsa recunoştinţei sociale. ”Dacă stai mai mult de vorbă cu ei şi nu le dai să completeze un simplu chestionar gândit de tine, vei descoperi altceva: lipsa recunoaşterii sociale, a importanţei muncii lor, pe lângă evoluţia şi pregătirea profesională. Acestea sunt motivele determinante pentru care pleacă“, declară reprezentantul Colegiului Medicilor. Mai mult, instabilitatea legislativă este o altă povară suportată de aceştia, deoarece legile din domeniu, care oricum sunt destul de interpretabile, se schimbă foarte des.

Ca exemplu, o lege a fost modificată de circa 1.400 de ori din 2006 până în prezent, afirmă Fătu. nsă o soluţie pentru retenţia medicilor în România ar fi, în opinia sa, infuzia de investiţii în sistemul de sănătate, care nu înseamnă doar bugetul de stat, ci şi acţiunile din mediul privat. De altfel, avocatul ţine să precizeze că nu Colegiul este vinovat de birocraţie, instituţia având doar rolul de a respecta directivele legislative. ”Colegiul este o instituţie publică înfiinţată prin lege, nu are posibilitatea de autoreglementare. Nu poate să facă decât ceea ce legiuitorul i-a spus că are dreptul, în funcţie de atribuţiile stabilite. nsă toată lumea dă vina pe Colegiu, o strategie generală de a-ţi personifica adversarul“, adaugă Liviu Fătu.

Tot despre ”salvarea“ dinspre mediul privat vorbeşte şi Marius Bostan, fost ministru al comunicaţiilor în guvernul Dacian Cioloş, antreprenor şi iniţiator al programului Repatriot. ”Soluţia la marea problemă a sănătăţii va fi dată de mediul privat. De ce? Pentru că antreprenorul vede o oportunitate, care de obicei vine dintr-o problemă, şi găseşte o soluţie în beneficiul tuturor“, explică acesta. Oferă ca exemplu marile reţele private de sănătate, care au crescut formidabil în ultimii ani şi au reuşit să producă o retenţie de profesionişti pe care România i-ar fi pierdut altfel. n opinia sa, sistemul de stat trebuie să fie pus într-o competitivitate corectă cu cel privat, deoarece ”competiţia dă naştere la performanţă“. ”n momentul în care finanţarea urmează pacientul în mod corect şi transparent, precis se creează acest sistem“, consideră Bostan. De asemenea, deschiderea către tehnologie ar fi un mare plus în situaţia actuală. ”Birocraţie există în toate ţările lumii, dar avem tehnologie în ziua de azi şi o putem simplifica. S-au făcut paşi în acest sens, dar din păcate prea puţini, sunt multe de făcut, dar am speranţe“, adaugă Bostan.

Wargha Enayati este unul dintre primii antreprenori din sistemul medical privat din România, cel care a pus bazele Reţelei de sănătate Regina Maria; de altfel, se declară unul dintre susţinătorii aprigi ai proiectului MEDIreturn. ”Sunt foarte interesat de acest proiect, mai ales că am patru proiecte medicale în curs şi avem nevoie continuă de medici buni“, spune acesta. Unul este Intermedicas, o clinică de second opinion, unde vin medici din străinătate să ofere consultaţii sau să opereze. Un mare impediment în acest context, consideră Enayati, este mitul că în România medicii nu câştigă bine. ”Acest mit nu mai are o bază. Astăzi, în România, avem chirurgi din diferite domenii care depăşesc lejer lunar zeci de mii de euro“, declară acesta. Pe de altă parte, recunoaşte că e foarte dificil pentru specialiştii medicali să vină din străinătate să lucreze în România tocmai din cauza birocraţiei.