Pentru aceasta investitie, firma are un potential de finantare din partea statului roman, o finantare nerambursabila de 1,8 milioane de euro aprobata deja, dar care asteapta sa fie contractata. Tudor sustine ca va continua investitia in noul sediu indiferent daca va primi sau nu finantarea, pentru ca e sigur ca Roboscan se va vinde. De formatie inginer electronist, Mircea Tudor s-a folosit din plin de experienta acumulata in Centrala de Constructii Cai Ferate (CCCF), un colos inainte de Revolutie; acolo gestiona activitatea de service pentru echipamentele speciale de constructii. Utilajele pe care le intretinea el erau folosite in puncte fierbinti ale economiei comuniste, asa cum era constructia metroului sau cea a podurilor importante, asa incat era o presiune continua ca un utilaj sa fie reparat peste noapte.

Crede ca asa si-a dezvoltat capacitatea de a inova: “Din toata echipa de la MBT sunt singurul care am acoperire pe toate domeniile, restul inginerilor fiind foarte buni specialisti pe segmentele lor”. Dupa el, in cercetare este greu sa investesti tocmai pentru ca e dificil pentru un outsider sa inteleaga componenta tehnica a afacerii. Dimpotriva, Sorin Mircea Axinte crede ca altul e motivul pentru care nu se investeste serios in cercetare, unul mai simplu: antreprenorul roman nu e pregatit pentru asta, pentru ca nu e pregatit sa astepte rezultatele si isi doreste profit maxim intrun timp minim. Spre exemplu, fondurile de investitii, chiar daca sunt interesate de cercetare si inventii, cauta sa investeasca in companii, produse si echipe manageriale care si-au confirmat deja potentialul comercial. Si aici e problema sau cercul vicios, pentru ca munca de cercetare presupune o infuzie de capital mult inainte de orice confirmare comerciala.

Mihai Sfintescu, partener al fondului de investitii 3TS Capital Partners, spune ca 3TS nu investeste in inventica inaintea unei validari comerciale a produsului si a echipei care lucreaza la executia proiectului de afaceri. “Validarea comerciala arata ca exista intr-adevar o cerere pe piata pentru bunul sau serviciul respectiv si ca firma respectiva poate livra produsul sau serviciul la costuri competitive”, explica Sfintescu. Asadar, chiar daca 3TS Capital este interesat de afacerile din cercetare si are chiar un fond dedicat printre altele si investitiilor in inventica din tehnologie, media si telecom (TMT), 3TS Cisco Growth Fund, investitiile fondului in start-up-uri din cercetare sunt putin probabile. Tudor spune ca intelege abordarea fondurilor si pare sa prefere ca partener de afaceri un investitor strategic. Il intereseaza in mod deosebit puterea de lobby a viitorului partener, pentru ca activeaza intr-o piata unde lobby-ul poate cantari si 90% in balanta succesului, atata vreme cat principalii clienti pentru Roboscan sunt guvernele unor state ce vor sa-si intareasca securitatea frontaliera, punctele vamale sau pozitiile de aparare.

Presedintele MBT sustine ca poarta discutii cu cateva nume importante din domeniu, atat fonduri de investitii, cat si investitori strategici, si ca interesul lor este fie pentru companie in ansamblu, fie exclusiv pentru patentul Roboscan. “Totusi, nu sunt grabit sa vand si nici nu ma poate grabi cineva”, declara el. Anul trecut a refuzat niste propuneri de a vinde si crede ca a facut bine procedand astfel, pentru ca, dupa estimarea lui, numai premiul de la Salonul de Inventica de la Geneva a dublat valoarea companiei, spre 50 de milioane de euro. Potentialul Roboscan, inventia care inseamna probabil spre 80% din valoarea totala a companiei, este insa necunoscut, spune el, pentru ca brevetul international valoreaza mai mult decat produsul in sine. Inventia este recunoscuta in 45 de tari la nivel mondial. “Avem brevet de inventii pentru Roboscan si in China, dar acolo nu-ti garanteaza nimeni si nimic ca esti protejat”, glumeste el.

Valoarea inventiei ar creste daca Roboscan va fi intr-adevar transformat intr-un brand international. Spre exemplu, cu o injectie de 10 milioane de euro, MBT ar putea produce de opt ori mai multe sisteme de scanare Roboscan decat o face azi - 12 pe an. Aceasta ar insemna 96 de sisteme, iar la o valoare medie de 1,35 mil. euro pentru un Roboscan (sistemul costa intre 1,2 si 1,5 mil. euro, in functie de dotari), ar insemna incasari de 130 mil. euro. Tudor spune ca sunt sanse de crestere a cererii: “Exista un acord semnat de SUA si Marea Britanie, ce prevede ca incepand cu anul 2012 toate containerele cu destinatia America sau Anglia sa fie scanate la origine si nu la destinatie”. Asta inseamna ca foarte multe state vor trebui sa cumpere dispozitive de scanare. E un argument important, daca ne gandim ca Romania foloseste deja cinci sisteme Roboscan, dar cu alte sapte sau opt unitati s-ar atinge deja nivelul de saturatie.