Andrei Caramitru, partener al McKinsey si cel care conduce biroul local al firmei internationale de consultanta, spunea intr-o discutie mai veche ca romanii, nu stiu la ce sunt buni, in felul in care au stiut elvetienii, nemtii sau turcii si grecii. Cosmin Alexandru, managerul firmei de consultanta de branding Brandivia, spunea si el ca Romania de dupa 1989 nu a avut niciodata o directie clara de dezvoltare, daca exceptam faptul ca pe aici au trecut oameni care aveau “harti” si directii clare. Cam la fel s-a miscat si cercetarea in Romania capitalista, prin investitii straine: Siemens, IBM, Oracle, Infineon sau Renault, cu investitia in centrul de cercetare de la Titu, sunt cateva exemple.

Sorin Mircea Axinte afirma ca dupa 2004 cercetarea romaneasca a cunoscut o revigorare, pentru ca finantarea a crescut continuu pana anul trecut. Institutele si universitatile au reusit sa se doteze cu aparatura noua, uneori chiar de ultima generatie, cercetatorii au inceput sa se integreze in retelele de cercetare din Europa. Cu initiativa Agentiei Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), anul trecut s-a lansat programul Caravana Inovarii, prin care cercetarea face cunostinta cu mediul de afaceri si cu investitorii. Tot la vizibilitate contribuie si Salonul Cercetarii sau Salonul Inovarii, despre care Axinte spune ca au reusit sa prezinte bine rezultatele cercetarii romanesti. Chiar si salariile au ajuns la un nivel decent anul trecut. “Nu spun ca totul s-a naruit, dar sigur alocarea bugetara de anul acesta trimite cercetarea romaneasca cu cel putin trei ani inapoi”, apreciaza directorul MINATECH-RO. In 2009, bugetul de cercetare al Romaniei este de 0,18% din PIB, adica 1,1 mld. lei.

In 2008, pentru cercetare a fost alocat cel mai mare procent din buget - 0,6% din PIB, dar Guvernul a decis sa taie in 2009 din fonduri, desi Comisia Europeana a nominalizat la inceputul anului investitiile in cercetare si educatie printre cele zece masuri anticriza recomandate statelor europene. Comparativ cu Japonia sau Coreea de Sud, care au avut perioade cand alocau cercetarii si 8% din buget, sau Franta, care si-a majorat anul trecut de trei ori sumele destinate cercetarii, Romania a revenit la valorile din cercetarea de la sfarsitul anilor ‘90. Si daca banii publici lipsesc, atunci de ce nu sunt mai multe companii romanesti care sa investeasca in domeniu? Deocamdata, firmele se bat pe contractele si proiectele de cercetare finantate de Autoritatea pentru Managementul Cercetarii si Ingineriei Tehnologice (AMCIT). Sumele de aici nu sunt mari, dar nu sunt nici de prisos.

MBT a primit pana azi, potrivit directorului general, 20.000 de euro si mai asteapta o plata de 180.000 de euro pentru niste teme de cercetare finalizate si predate. Recent, firma a semnat un contract prin care s-a angajat sa furnizeze Aeroportului International Henry Coanda Bucuresti (Otopeni) echipamente pentru controlul bagajelor in valoare de 6,44 mil. euro, fara TVA. Suma este importanta, din moment ce Tudor sustine ca investitiile proprii in companie, sustinute indeosebi prin credite, au fost pana acum de 9 milioane de euro. Numai in cercetarea si productia Roboscan au fost investite 6 mil. euro. MBT a fost infiintata in 1994, dar a ajuns la profit doar anul trecut - 6,4 mil. euro profit net, dintr-o cifra de afaceri de 15 mil. euro. De doua ori, firma a fost aproape de faliment: mai intai in anii ‘96-’97, dupa o pierdere de 180 mil. lei - “un succes tehnologic remarcabil si un esec financiar lamentabil”, asa cum spune Tudor despre inventia pe care urma sa o livreze catre Dacia, daca producatorul pitestean nu rezilia contractul - si a doua oara in perioada 2006-2007, cand toate proiecte din zona de securitate au fost blocate, inaintea aderarii Romaniei la UE , in asteptarea noilor norme de securitate europene.

Actionarul majoritar al MBT (Mircea Tudor are 80% din companie, restul de 20 de procente fiind controlate de Mariana Chirita), spune ca Roboscan reprezinta aproape jumatate din totalul cifrei de afaceri a MBT, iar restul vine din implicarea in proiecte de securitate transfrontaliera si securitate a aeroporturilor. “Am avut avantajul de a fi interconectati cu pietele mai putin atinse de criza, ca Africa de Sud sau Mozambic, unde avem contracte importante.” MBT a inceput investitia intr-un nou sediu, in valoare de cinci milioane de euro, care va creste capacitatea actuala de productie si cercetare.