Pe timpul perioadei de criză, Miklos nu întrevede planuri de dezvoltare a afacerii, ci doreşte să se menţină pe o piaţă în care mai există trei producători, dintre care doar unul activ, cel puţin ca în prezent. În ciuda principiului că "la ordinea zilei sunt rezistenţa, forţa şi cadenţa", businessul său a ajuns la 2,2 milioane de euro anual, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, la jumătate faţă de rezultatele financiare din 2008. În privinţa evoluţiei şi riscurilor referitoare la viitorul lemnului, spune că fac parte din "ciclul răscoala de la 1907: - De cine ţi-e frică, mă? De ciocoi". "Ciocoii" din această piaţă sunt producătorii care oferă preţuri scăzute rezultate din practici aflate la limita legalităţii: paleţi contrafăcuţi, care se prezintă la marile firme cu un preţ mai mic cu aproape 40% (calculând neplata TVA de 24% şi impozitul pe profit de 16%), furtul sau falsificarea de matriţe ale certificărilor europene similare celor originale, precum şi existenţa unei pieţe de paleţi uzaţi care este "100% la negru deoarece nu există documente pentru majoritatea paleţilor descărcaţi de şoferii de autocamioane, care îi vând după ce distribuie propria marfă transportată".

"Se câştigă bine, dar nu poţi să faci mai mult de 50-60 de paleţi: trebuie să tai materialul, baţi două cuie mari, în mijloc câteva mici şi primeşti 1,5 lei pe palet, iar ei (producătorii care vând paleţi fără licenţă şi certificări europene, n.r.) îl dau cu mulţi bani. Dar sunt de slabă calitate, iarna se sparg ca gheaţa", spune Szabo, muncitor care a lucrat cu ziua pentru diverşi producători din industria lemnului din judeţul Harghita.

Miklos apreciază că vina producătorului e mai degrabă morală, iar partea cea mai mare din vină aparţine de fapt retailerilor care cumpără paleţi contrafăcuţi în cunoştinţă de cauză, chiar dacă au fost atenţionaţi de Consiliul Concurenţei: "Legea este foarte clară în domeniul ăsta şi se respectă în Europa, în ţări precum Germania, Austria sau Polonia". Reglementarea situaţiei se încearcă prin intermediul Asociaţiei Române de Paletizare care îi apără pe producătorii licenţiaţi, dar reclamaţiile făcute la Consiliul Concurenţei şi la Procuratură nu au oferit soluţii. Drept consecinţă, aproximativ 80% din paleţii tip EUR de la noi sunt ştampilaţi ilegal cu această marcă, spune managerul.

În ce priveşte spiritul întreprinzător al românilor, el nu crede că aceştia ar fi mai comozi decât alte naţii, ci mai degrabă neştiutori din cauza lipsei unor programe naţionale clare împărţite pe priorităţi în funcţie de ceea ce se doreşte. Miklos apreciază că din industria lemnului pot să vină foarte multe venituri, un exemplu în acest sens fiind poziţionarea României pe locul al cincilea în clasamentul european pe piaţa mobilei, lucru care va fi greu de menţinut din cauză că mobila nu se mai face din lemn masiv, spre deosebire de palet, care se fabrică exclusiv din astfel de lemn.

Având în vedere că din 1950, de când au fost create standardele de olandezi, paletul a rămas principala modalitate de manevrare a mărfurilor din orice domeniu, managerul este optimist în privinţa viitorului; cu peste 500 de milioane de unităţi puse în circulaţie, paletul de tip EUR joacă un rol vital în manevrarea bunurilor de consum, iar despre exprimarea "paletul - unitatea de bază a economiei globale", inginerul spune că "nu mai este doar o metaforă".

Paleţii pot influenţa industrii: Ikea şi-a dimensionat produsele în funcţie de dimensiunile paletului. Este cazul unui tip de căni care încăpeau iniţial în jur de 864 pe un palet, iar după trei regândiri ale designului s-a ajuns la 2.204. În spatele aşezării eficiente a mărfurilor pe paleţi stă o întreagă ştiinţă, concentrată pe reducerea spaţiilor goale care se pot ivi, ştiinţă cu principii asemănătoare cu ale unui joc Tetris. Spaţiile goale dintre scândurile unui palet au reprezentat o oportunitate şi pentru traficanţii de droguri care le-au folosit ca spaţii de depozitare a drogurilor prin intermediul transporturilor de mărfuri obişnuite.

O ştiinţă complexă a fost creată şi în legătură cu răspîndirea paleţilor la nivel mondial, care include şi o împărţire pe culori: un palet albastru poate fi de tipul CHEP din Australia, iar un palet roşu poate proveni de la competitorul PECO. Dimensiunea paleţilor variază: în America au dimensiuni de 48/44 inchi, iar în Europa, dimensiunea standard este de 1.000/1.200 mm, în timp ce Japonia are, de asemenea, o dimensiune specifică; cu totul, Organizaţia Internaţională pentru Standardizare recunoşte un număr de şase mărimi diferite de paleţi.

Cel mai mare pericol din domeniu la nivel mondial vine din zona internetului, care ameninţă transportul pe paleţi, tot mai multe bunuri fiind cumpărate pe această cale şi transportate cu camioanele, conchide Slate.

Fără un palet, majoritatea produselor pe care le consumăm sau le purtăm nu ar fi ajuns la noi sau ar ajunge la noi mult mai greu, la costuri uriaşe. Este o "milestone" - după cum descria paletul primul producător din ţară - o piatră de hotar care a rămas tradiţională şi rezistentă într-o epocă a tehnologizării permanente.