Cum se transformă sticla la periferia Bucureştiului în marfă de lux pentru export
Un mic atelier de obiecte din sticlă de laborator de la marginea Bucureştiului produce pentru designeri şi firme de mobilă de renume internaţional. Soţii Stefănescu au început să facă după revoluţie tuburi de seringi şi au evoluat spre obiecte din sticlă de mari dimensiuni, de până la 2.000 de euro bucata. Cum supravieţuieşti pe o piaţă unde fabricile şi atelierele se numără pe degete?
Ştefănescu îşi aduce aminte că şi în trecut, când exista o şcoală profesională de pregătire a sticlarilor, din 50 se alegeau doar zece profesionişti. „Implică măiestrie extraordinară, iar chinezii sunt încă stângaci la acest tip de lucru„, a observat Ştefănescu. Cei doi soţi îşi doresc totuşi să transmită afacerea unuia dintre fii, pregătit să urmeze un masterat în electronică şi să deschidă şi un magazin, eventual asociat cu mobilier, în care să îşi vândă produsele pe piaţa locală. Între timp, vor continua să îşi realizeze comenzile pentru magazinele sau designerii de lux din străinătate pe suprafaţa de 1.200 de metri pătraţi, cu curte cu tot, din Institutul Naţional de Sticlă intrat în faliment în 2010 şi pe cale să se dărâme.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro