Favorit la câştigarea alegerilor, potrivit sondajelor, este Pier Luigi Bersani, care candidează la funcţia de premier susţinut de Partidul Democrat, formaţiune de centru-stânga, cu promisiuni de protecţie a angajaţilor şi pensionarilor. Aceleaşi sondaje sugerează însă că Bersani ar putea avea probleme în privinţa obţinerii unei majorităţi în Senat dacă nu va atrage o parte din formaţiunile politice care îl susţin pe Monti prin acceptarea parţială a agendei acestuia. Pe de altă parte, analiştii consideră că şansele lui Bersani s-ar îmbunătăţi dacă acesta s-ar distanţa de programul liberal al lui Monti. Bersani a promis că va respecta angajamentele Italiei faţă de UE în privinţa deficitului bugetar, oferind în acelaşi timp sprijin muncitorilor şi pensionarilor. Candidatul de centru-stânga a afirmat recent că susţine o parte dintre măsurile dorite de Monti.

Pieţele nu au reacţionat încă la luptele politice din Italia, costurile de finanţare menţinându-se în decembrie la minimul ultimilor doi ani, însă evoluţia dobânzilor în următoarele luni depinde de rezultatul alegerilor. Chiar şi o creştere de scurtă durată a costurilor de finanţare poate pune Italia în dificultate. Guvernul trebuie să împrumute în acest an aproximativ 30 miliarde euro pe lună pentru a refinanţa una dintre cele mai mari datorii de stat din zona euro, de 126% din PIB.

SPAIMELE ECONOMIEI EUROPENE.

În timp ce liderii UE se concentrează pe proiecte pe termen lung, precum introducerea unui sistem centralizat de supraveghere bancară ca prim pas pentru proiectul unei Europe integrate, federalizate, economia europeană se va confrunta în viitorul apropiat cu un nou val de şomeri, provocat de restructurările din industria auto.

Uniunea bancară este în curs de implementare. Un nou departament al BCE va fi responsabil de supravegherea băncilor din zona euro, preluând o parte din atribuţiile băncilor naţionale. Statele non-euro pot opta să fie incluse sub umbrela sistemului centralizat. Supravegherea băncilor mari, de importanţă sistemică, va fi principala preocupare a noului mecanism, în timp ce instituţiile de credit mai mici vor continua să răspundă în faţa băncilor centrale naţionale. Proiectele europene pe termen lung menite să atace criza datoriilor de stat la rădăcini nu sunt însoţite de măsuri de politică economică pe termen scurt pentru a combate creşterea şomajului, deficitul de încredere şi scăderea competitivităţii, care împing zona euro, încet dar sigur, spre o nouă rundă de recesiune.

SUA PE CALE SĂ ÎŞI REVINĂ. Peste ocean, situaţia arată diferit. Statele Unite se bucură de începutul a ceea ce pare o revenire economică, în pofida problemelor persistente cu deficitul bugetar şi datoria de stat. Şomajul a scăzut sub pragul de 8 la sută pentru prima dată în ultimii 4 ani, iar vânzările auto au crescut în 2012 la cel mai ridicat nivel din 2007, cu performanţe neaşteptat de solide pe segmentul automobilelor de lux.

După evitarea la limită a "prăpastiei fiscale" la începutul acestui an, congresmenii americani se pregătesc pentru o nouă bătălie: negocierea unui nou acord pentru creşterea plafonului datoriei de stat a SUA înainte de sfârşitul lunii februarie. Preşedintele Barack Obama caută să se distanţeze de noua dezbatere pentru a evita un nou compromis neplăcut, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu un an şi jumătate, când Partidul Republican a reuşit să-şi impună agenda de reducere a cheltuielilor publice în schimbul ridicării limitei datoriei publice pentru a evita defaultul. Poziţia lui Obama este că ridicarea plafonului datoriei de stat nu este negociabilă, fiind o chestiune de responsabilitate, în timp ce republicanii, care controlează majoritatea în Camera Reprezentanţilor, se arată dispuşi să consfinţească măsura doar în schimbul unor tăieri semnificative de cheltuieli.

Dincolo de impasul politic continuu de la Washington pe tema modalităţilor de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei de stat, politicienii americani trebuie să găsească soluţii pentru stimularea economiei şi reducerea şomajului dincolo de programele de relaxare cantitativă ale Rezervei Federale. O parte dintre oficialii Fed consideră că programul "QE3" prin care banca centrală injectează 85 miliarde de dolari pe lună în economie prin achiziţii directe de obligaţiuni poate fi închis în acest an.