Mediul de afaceri francez cere mai multă flexibilitate pe piaţa muncii şi taxe mai mici pentru a spori competitivitatea producţiei locale pe piaţa globală. Hollande a promis în campanie evitarea concedierilor, crearea de locuri de muncă şi creştere economică.Tot în 2013, guvernul francez va planifica reduceri de cheltuieli menite să aducă deficitul bugetar sub 3% din PIB anul viitor, de la 4,5% în prezent. Premierul Jean-Marc Ayrault a declarat pe 3 ianuarie, la prima şedinţă a Cabinetului din acest an, că priorităţile pentru acest an sunt revigorarea creşterii economice, stăvilirea creşterii şomajului şi identificarea zonelor unde ar putea fi efectuate tăieri ale cheltuielilor statului.

Trecerea prin Parlament a reducerilor de cheltuieli vizate de guvern ar putea fi însă dificilă în contextul alegerilor locale care vor avea loc anul viitor. Mulţi dintre parlamentari sunt totodată primari şi vor încerca să obţină noi mandate în 2014. De asemenea, angajaţii din sectorul public şi sindicaliştii reprezintă o parte consistentă a electoratului actualului guvern.

Cheltuielile publice reprezintă în Franţa 56,3% din PIB, inclusiv pe fondul sistemului generos de transferuri sociale. Consilierii lui Hollande pe probleme economice au recunoscut că sunt în pană de idei în privinţa potenţialelor zone unde ar putea fi reduse costurile, potrivit Reuters.

Ayrault a mai precizat, la început de an, că guvernul va prezenta în următoarele luni proiecte legislative pentru flexibilizarea angajărilor şi concedierilor, chiar dacă negocierile dintre sindicate şi patronate nu vor da rezultate. Premierul a spus că executivul va propune în aprilie o legislaţie prin care companiile să fie obligate să numească în consiliile de administraţie angajaţi cu statut de membru sindical pentru a determina sindicatele să cedeze în privinţa flexibilizării pieţei muncii în schimbul creşterii influenţei în zona deciziilor strategice.

SPANIA, ÎMPRUMUTURI RECORD. Criza se vede altfel din sudul zonei euro. Provocările anului 2013 sunt altele pentru Spania şi Grecia, ţări unde şomajul a depăşit 25% pe fondul blocajului economic generat de tăierea severă a cheltuielilor publice, de criza de încredere şi de finanţare.Guvernul premierului Mariano Rajoy încearcă să aducă sub control deficitul bugetar, estimat la 7,4% din PIB pentru acest an, tot mai dificil de finanţat de pe pieţe din cauza dobânzilor ridicate cerute de investitori, îngrijoraţi de situaţia sistemului bancar spaniol şi de cheltuielile scăpate de sub control la nivelul administraţiilor regionale.

Spania şi-a depăşit anul trecut ţinta de finanţare în pofida costurilor mai ridicate, fără a apela la programul de achiziţii de obligaţiuni al Băncii Centrale Europene. Guvernul a atras suma record de 97,1 miliarde euro. Pentru 2013, analiştii financiari citaţi de Bloomberg anticipează că Spania va împrumuta peste 110 miliarde euro, în timp ce estimările oficiale ale Trezoreriei indică o ţintă de finanţare de 90,4 miliarde euro.

Guvernul a amânat decizia privind accesarea unui sprijin financiar de la UE, însă recesiunea şi şomajul complică ecuaţia pentru Rajoy, care spune că nu ştie încă ce efecte benefice ar avea o intervenţie externă în Spania. Orice ajutor extern ar fi însoţit de condiţii economice şi fiscale care ar îngrădi suveranitatea guvernului, perspectivă nedorită la Madrid.

MAI BINE PENTRU GRECIA. Pentru Grecia, anul 2013 începe atât de prost încât nu pare să fie loc decât pentru mai bine. Eurogroup a decis în decembrie să acorde Atenei următoarele tranşe din finanţarea externă, blocate în vară din cauza tensiunilor politice, iar liderii europeni au transmis semnale clare că nu vor permite temuta ieşire a Greciei din zona euro.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat pentru ziarul elen To Vima, într-un interviu publicat la sfârşitul anului trecut, că economia Greciei va reveni pe creştere înainte de finalul lui 2013.

Grecia a pierdut aproximativ o cincime din PIB după cei patru ani de criză, şomajul depăşeşte 25%, iar presa străină abundă de reportaje care ilustrează în mod dramatic greutăţile din viaţa de zi cu zi a celor mai săraci dintre greci.

ITALIA PARE CĂ A EVITAT DEZASTRUL.

Finalul anului trecut a adus tensiuni la Roma. Silvio Berlusconi a retras sprijinul parlamentar pentru guvernul de tehnocraţi introdus în 2011 pentru a opri creşterea costurilor de finanţare şi a evita o criză a datoriilor de stat pentru a treia mare economie din zona euro. Alegerile au fost programate pentru luna februarie, iar premierul tehnocrat Mario Monti a anunţat că va candida în fruntea unei coaliţii de centru, cu o agendă proeuropeană, care are în vedere reforma economică.