Discret în ce priveşte preţurile practicate, managerul vorbeşte mai mult despre complexitatea proiectelor. Însă şi complexitatea poate fi de mai multe feluri: spre exemplu, în cadrul Petrom City, 100 de angajaţi ai BSS asigură atât serviciile de curăţenie, cât şi peisagistice, dezinsecţie şi deratizare, dar şi partea de protocol. În cadrul CEZ Energie lucrează 70 de angajaţi ai BSS, răspândiţi în toată ţara. În cadrul Europolis Park Cefin, compania administrează o zonă de aproximativ un milion de metri pătraţi, în care există depozite, hale, iar complexitatea echipamentelor este ridicată. „Sunt zone de temperatură controlată la depozite, de -24 de grade, în care, dacă se coboară temperatura la -16 grade, se strică marfa. Se strică marfa pentru jumătate din Bucureşti.“ În portofoliul BSS se află şi depozitul Mega Image, căruia, potrivit managerului, urmează să i se alăture încă unul. În centrul comercial AFI Palace Cotroceni, cât şi în reţeaua de magazine Hornbach, asigură doar partea de servicii energetice: „Dacă sunteţi în mall şi a căzut curentul, partea de repornire trebuie făcută de persoane specializate, or, de asta ne ocupăm noi“. În ce priveşte segmentul rezidenţial, managerul spune că deocamdată „mentalitatea de bloc“ a românilor nu permite dezvoltarea firmelor de facility management. Complexul Washington Residence este singurul proiect de acest tip pe care firma îl are în administrare.

Efectele crizei s-au simţit puternic şi în acest domeniu, în presiunea clienţilor de reducere a costurilor legate de mentenanţa clădirilor. „Toată lumea a vrut preţuri mici, a obţinut nişte preţuri mici, au fost multe firme care chiar au închis activitatea sau chiar care au ajuns în zona de lucru la negru, cu care este dificil să concurezi.“ Potrivit managerului, preţurile de acum sunt cu circa 30% mai scăzute decât în urmă cu trei ani. „Până la urmă a fost o presiune utilă, am reuşit să găsim soluţii fără să tăiem salariile sau profitul –  s-au făcut şi anumite optimizări – investiţii în echipamente care angajează un număr mai mic de persoane, care realizează operaţiunile într-un timp mai scurt sau echipe mobile de intervenţie care nu necesită un om la locaţie.“

Clienţii vor să obţină performanţă mare în costuri mici, să aibă un număr mic de incidente, un timp de răspuns mic, „dar nu vor neapărat totul lună şi perfect“, explică el modificarea comportamentului clienţilor.

Numărul angajaţilor BSS a crescut odată cu dezvoltarea portofoliului, astfel că, dacă în 2005 în cadrul acesteia lucrau 19 angajaţi, anul acesta volumul depăşeşte 570 de persoane. „Numărul de angajaţi creşte în funcţie de numărul de proiecte în care suntem implicaţi. Avem o politică de promovare a personalului intern, însă şi aici intervine presiunea costurilor impuse de unele contracte, îndeosebi în zona serviciilor de curăţenie. Înregistrăm probleme doar în domeniul serviciilor de curăţenie, unde angajaţii preferă să aibă mai mulţi bani şi să nu aibă de plătit taxe şi asigurări, se duc la o altă companie în acest caz“, explică Anghel.

În ce priveşte dezvoltările actuale, a observat că nu se poate vorbi neapărat despre o tendinţă spre eficientizare energetică. „Clădiri precum Skanska sau Turnul Oracle sunt excepţiile. Depinde dacă ele sunt în exploatarea exclusivă a dezvoltatorilor sau dacă sunt închiriate: dacă sunt închiriate, costurile cu energia revin chiriaşului, iar eficienţa energetică ar putea fi poate fi doar o variantă de marketing. Există puţine clădiri construite eficient energetic, iar aceasta nu este o prioritate din cauza investiţiilor mai mari şi de cele mai multe ori se alege un compromis“. Astfel, în locul unei automatizări centralizate şi a unui sistem inteligent al clădirii, se aleg automatizări locale şi echipamente mai economice.