Ce ascunde liniştea de pe piaţa spaţiilor comerciale?

Autor: Cristina Cuncea Postat la 06 septembrie 2012 97 afişări

210 milioane de euro, 180 milioane de euro - nu, nu sunt sumele încasate de stat pentru vânzarea vreunei companii de utilităţi sau de vreun antreprenor inspirat, care a creat o afacere de la zero şi după ani a reuşit să o vândă unui investitor strategic. În realitate, sunt sumele pe care investitorii imobiliari internaţionali erau dispuşi să le plătească, şi le-au şi plătit în unele cazuri, pentru achiziţia unui mall într-un oraş de provincie din România în anii 2006-2007. Lucrurile s-au schimbat dramatic în doar 5-6 ani.

Ceea ce face posibilă investiţia în unele proiecte este disponibilitatea unor proprietăţi comerciale cu un rating ridicat, la un randament considerat a fi atrăgător de către investitori şi finanţatori. În această perioadă sunt doar câteva proiecte care prin calitate şi volum au atras atenţia investitorilor. "Randamentele căutate de investitori sunt cuprinse între 20-30% IRR (internal rate of return) sau minim 15% cash on cash, net de taxe. Finanţarea este extrem de limitată, chiar şi în cazul achiziţiei unor astfel de proiecte şi în plus aş adăuga lipsa de încredere sau, mai bine zis, impredictibilitatea accentuată a situaţiei economice şi politice din România", a explicat Cristian Ustinescu.Toate acestea influenţează puterea de cumpărare, încasările şi automat planurile unor firme considerate mari chiriaşi, legate de piaţa românească. În aceste condiţii, este lesne de înţeles de ce în prezent nu au loc astfel de tranzacţii.

Chiar şi aşa, reprezentantul DTZ Echinox spune că "în aceste zile se poartă discuţii pentru vânzarea unor parcuri sau centre comerciale", în special din afara Bucureştiului, având un rating foarte bun, ca parte dintr-un portofoliu de proprietăţi sau individual, la randamente de 9-10%. Proprietăţile "distressed" localizate în Bucureşti, dar şi în alte oraşe unde densitatea proiectelor pe acest segment nu mai ajută creşterea încasărilor chiriaşilor vor apărea în continuare pe piaţă. Vor fi afectate mai ales centrele din oraşe unde competiţia este acerbă şi unde puterea de cumpărare continuă să scadă.

Valoarea proiectelor de retail finalizate de vânzare în prezent în România sau în Bucureşti este estimată la 10-250 milioane de euro "şi poate şi mai mult" de către Radu Lucianu, care crede nu că vom vedea nici în acest an vreo tranzacţie cu un centru comercial. Cel mai probabil corecţiile de pe piaţă nu se vor opri aici, astfel că piaţa se va divide între proiectele bune care vor supravieţui perioadei dificile şi cele dezvoltate pe baze nerealiste, care vor fi repuse pe piaţă, cel mai probabil la preţuri ajustate considerabil de valoarea investiţiei şi expunerea creditorilor. "În următoarele luni ale anului volumul investiţiilor va depinde de disponibilitatea unor vânzători de a minimiza pierderile sau a marca un profit mai mic decât cel iniţial estimat, dacă alte plasamente îi motivează la vânzare", a arătat Ustinescu.

În primele şase luni ale acestui an valoarea tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale - birouri, spaţii de retail, industriale, hoteliere - au totalizat 124 milioane de euro, cea mai mare tranzacţie fiind cea prin care fondul sud-african NEPI a achiziţionat complexul de birouri City Business Centre din Timişoara pentru 90 milioane de euro. NEPI este la a doua tranzacţie record pe piaţa birourilor din România din ultimii doi ani. Fondul a fost parte într-o preluare tot pe piaţa de birouri la finalul anului 2010, prin care a plătit peste 100 milioane de euro pentru clădirea de birouri Floreasca Park deţinută de Portland Trust.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
imobiliare,
spatii comerciale,
investitori
/analize/imobiliare/ce-ascunde-linistea-de-pe-piata-spatiilor-comerciale-10025331
10025331
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.