O a doua variantă este cea în care se vor rezilia unele contracte. Este poate cea mai plauzibilă situaţie. Deşi sistemul este refractar la schimbare şi mulţumit cu starea sa actuală, un exemplu trebuie dat, fie şi doar pentru că acest lucru a fost cerut de FMI şi CE. Nu că în România ar conta prea mult ce spun FMI şi CE, dar situaţia este specială, întrucât deocamdată ele ne creditează. Unele voci din fundal spun că vor fi reziliate cele mai multe dintre aceste contracte.

În fine, în cea de-a treia variantă vor fi reziliate toate contractele, iar Hidroelectrica va vinde energie doar pe bursă, în mod transparent. Pare să fie cea mai improbabilă situaţie. Chiar şi când puterea se schimbă, relaţiile interumane conectate la conturile bancare sunt mai puternice decât siglele partidelor.

Cum ar arăta piaţa energiei fără băieţi deştepţi? În România, 50% din consumul de energie este reglementat, adică se vinde la preţuri stabilite de stat pentru protejarea consumatorilor captivi de preţurile în creştere. Restul este la liber, pe aşa-zisa piaţă concurenţială, iar din acesta jumătate este acaparat de aceste contracte bilaterale ale Hidroelectrica. La un calcul simplu, un sfert din piaţa comercializării energiei electrice este revendicată de băieţii deştepţi. Eliminarea contractelor bilaterale şi transparentizarea modului cum Hidroelectrica îşi vinde electricitatea ar pune pe piaţă mai multă energie la preţuri mai avantajoase pentru consumatori. Un deziderat cu care orice politician se azvârle în talk-show-uri la televizor şi un obiectiv al evoluţiei societăţii. Dar chiar se vrea acest lucru? Deocamdată, cel care ne-ar putea răspunde la întrebarea asta este premierul desemnat Victor Ponta.

Cei mai mari (prin cantităţile de energie consumate) şi care vociferează cel mai mult beneficiari ai energiei ieftine de la Hidroelectrica sunt Alro şi ArcelorMittal Galaţi. Ambele companii au spus, de mai multe ori, că fără această energie ele nu ar supravieţui şi ar fi masiv dezavantajate în competiţia europeană şi mondială de pe pieţele pe care activează fiecare în parte. Ambele companii au spus, de nenumărate ori, că fără această energie ar fi forţate să dea oameni afară, să închidă unităţi de producţie, să-şi restrângă activitatea şi implicit producţia, iar de aici ar pierde inclusiv statul, pentru că ar încasa mai puţine taxe şi impozite. De câteva luni însă ArcelorMittal nu mai are contract direct cu Hidroelectrica. Totuşi, combinatul de la Galaţi încă funcţionează. Se poate trage vreo concluzie?

Sarcina soluţionării cumva a acestei probleme va rămâne noului Guvern. Poate că pare lipsit sau nu de importanţă, dar aceste contracte au început să fie semnate pe vremea când PSD conducea ţara.