Reducerea productiei in toata industria din cauza crizei economice a fost si principalul motiv pentru aparitia surplusului actual de pe piata: o analiza a unor universitati din Marea Britanie arata ca acum exista un surplus de 9 miliarde de credite si o cerere de 4,5 miliarde. Cu toate acestea, saptamanile trecute pretul certificatelor a ajuns la 14,30 euro, pe fondul cresterii pretului petrolului, al dezvoltarii unor proiecte de energie din Germania si mai ales al optimismului privind relansarea economica din a doua parte a anului.

De fapt, multe lucruri vor influenta pretul si piata certificatelor in general. In primul rand, conferinta de la Copenhaga din decembrie, unde liderii lumii vor discuta iar despre cine si cat ar trebui sa reduca poluarea. Discutii similare au fost si la summit-ul G8, cand s-a vorbit despre o reducere a emisiilor cu 80% pana in 2050. Putini spera in atingerea unui compromis la iarna, deoarece sunt multe interese politice si economice la mijloc - legate in special de lipsa de interes acordata acestui subiect de catre tarile asiatice sau Statele Unite, carora li se adauga pe termen scurt si efectele crizei economice.

Deocamdata, piata creditelor de carbon este egala cu piata europeana, care a ajuns in 2008 la o valoare de 100 mld. euro. Dintre acestea, valoarea creditelor acordate Romaniei s-a cifrat undeva la 2,5 mld. euro - cu mentiunea ca nu toate aceste credite s-au si tranzactionat.

De concluziile intalnirii de la iarna mai depind si alte aspecte. Cel mai important deriva din insasi existenta acestor certificate si pana la urma din faptul ca Europa este semnatar al Declaratiei de la Kyoto, iar Asia si SUA nu. In anii urmatori insa, companiile va trebui sa introduca pretul acestor certificate in pretul produselor finite. Asta va face ca industrii precum cea a otelului sau altele care lucreaza pe piata mondiala sa nu mai fie competitive in raport cu producatori din Asia sau America.

Deja acestea au mers la Consiliul Europei si au spus ca au redus poluarea atat cat au putut (unele dintre ele, altele fiind in curs de a o face) si ca deja isi pun problema relocarii productiei, deoarece nu mai sunt profitabile. Ghius, ca toti ceilalti din aceasta industrie, spera ca se va ajunge la un compromis si ca aceasta piata va capata o anvergura mondiala. Oricum, nu crede ca va rezista la nesfarsit in meserta de broker, "pentru ca brokerii au o viata scurta", dar spune ca sigur va ramane in domeniu. Pentru ca "mediul e un domeniu mult mai de viitor decat credem noi acum".