IN SENS INVERS

Aproape patru din zece români consideră România ca fiind o destinaţie potrivită pentru străinii ce doresc să studieze aici. Pe lângă turismul clasic, România ar putea fi promovată, conform datelor studiului şi pe ideea turismului educaţional, idee aprobată semnificativ mai mult de adulţii cu vârsta peste 45 de ani, dar şi de cei cu venituri mici. „Mai puţini (16%) văd România ca pe o desţinatie favorabilă străinilor ce doresc să muncească aici„, mai spune Manuela Dănilă.

Una peste alta, aspectele pozitive ale muncii în străinătate sunt apreciate de cei mai mulţi dintre români. Latura mai puţin plăcută a muncii peste hotare este evidenţiată într-o mai mică măsură, arată un alt studiu al 360insights, realizat în 2010. Un salariu mai bun decât cel din România şi respectul primit pentru activitatea desfăşurată sunt, în viziunea românilor, principalele avantajele oferite de munca peste hotare. „Această părere este împărtăşită de mai mult de patru din cinci persoane, fiind o accepţiune validată de români indiferent de vârstă sau nivelul de trai", explică reprezentanta 360insights.

Într-o măsură mai mică sunt evidenţiate ca beneficii aspecte legate de mediul mai educat comparativ cu cel din România, plus beneficiile adiţionale salariului sau gradul mai înalt de siguranţă pe care un loc de muncă din străinătate îl poate oferi.

Totuşi, posibilitatea obţinerii acestor beneficii atrage după sine şi reversul medaliei, prin implicaţiile emoţionale pe care le presupune o slujbă în străinătate, mai exact despărţirea de familie şi de cei dragi.

Un alt dezavantaj este reprezentat de necunoaşterea limbii - şi prin urmare restrângerea paletei de slujbe ce pot fi practicate - la cele ce nu presupun comunicarea activă. Însă cei care au fost deja sau au rude la muncă în străinatate cumpănesc deopotrivă avantajele şi dezavantajele unui emigrant. Indiferent care sunt motivele care îi determină pe români să-şi dorească un viitor pe alte meleaguri un lucru este clar: nici dificultăţile economice nu-i fac să se răzgândească. Poate pentru că aici este chiar mai greu decât „acolo".