Toate aceste cifre indică evoluţia economică despre care discutam la începutul acestui text; există însă şi indicatori care nu sunt încă satisfăcători, aşa cum este salariul mediu net lunar din Bihor, care a reprezentat doar 71,7% din câştigul salarial mediu la nivel de ţară. Un altul este creşterea PIB-ului pe cap de locuitor de la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, şi până în prezent: această valoare a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB‑ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.

„Primăria Oradea a fost deschisă şi receptivă faţă de mediul de business, am avut multe întâlniri cu cei de acolo, încercându-se invervenţia acolo unde mediul de afaceri a atenţionat şi unde au fost semnalate probleme sau neajunsuri. Aici putem vorbi de o reducere a costurilor privind impozitarea locală, firmele au primit diverse beneficii“, spune Radu Silaghi. Iar acest lucru pare să încurajeze iniţiativele antreprenoriale: conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului numărul total al operaţiunilor în Registrul Comerţului în judeţul Bihor în 2015, a fost de 21.820. Dintre acestea, 4.112 au fost operaţiuni de înmatriculare, 2.825 au fost operaţiuni de radiere şi 14.883 au fost menţiuni. Anul trecut, au fost înmatriculate în Bihor 278 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social. „Există o discrepanţă între firmele mici şi cele mari, deoarece cele mari au un avantaj în ceea ce priveşte know-how-ul şi logistica, au ani de experienţă în spate. Acestea aduc beneficii economiei locale prin forţa de muncă specializată. Start-up-urile au o rată de supravieţuire destul de redusă în primii doi-trei ani. E o tendinţă la nivel naţional. Noi aici intervenim mai mult, ca asociaţie patronală, pentru că punem în legătură firmele mici sau cu potenţial redus cu cele mari. Nimeni nu poate să îţi garanteze, atunci când porneşti un business, că acesta va reuşi,“ spune preşedintele AFB. Tot el adaugă că rolul structurii patronale este să conecteze afacerile între ele.

„În ultima perioadă, cea mai mare dezvoltare am văzut-o pe zona de turism, unde s-a investit foarte mult“, explică Radu Silaghi. „Vorbim apoi de conexiuni cu ţările vecine, precum Ungaria, Austria sau Germania, de unde se încearcă aducerea unui număr cât mai mare de investitori şi cât mai mulţi oameni care să viziteze Oradea. Şi la infrastructură s-a lucrat extrem de mult: la centura oraşului, la poduri sau alte căi de acces, la şosele interne şi şosele rapide sau numeroase străzi reabilitate“. Zona de IT este şi ea foarte bine dezvoltată şi în Bihor, în primul rând pentru că o mare parte din tinerii plecaţi la studii în Cluj se întorc, iar asta se vede foarte bine prin faptul că multe companii de IT din Cluj merg în apitala bihoreană ca să recruteze oameni şi deschid filiale în Oradea. Sectorul auto s-a dezvoltat datorită multinaţionalelor care s-au relocat în oraş. Fiind chiar la graniţa cu vestul Europei, multe firme au ales Oradea, mai ales zone din parcurile industriale.

Dar acest avans economic rapid, experimentat în anii trecuţi şi în oraşe precum Timişoara sau Cluj, poate avea şi efecte negative. Poate cel mai întâlnit este al lipsei de personal calificat, problemă care devine o barieră în faţa investiţiilor externe. Soluţia pare să vină tot cu ajutorul instituţiilor locale, după cum arată directorul executiv al AFB: „Lucrăm foarte bine cu autorităţile locale la proiecte de profesionalizare - în ultimii doi-trei ani au reînceput să apară şcoli de meserie, iar următoarea generaţie de meseriaşi va apărea în toamna acestui an“. Un alt avantaj, consideră Cătălin Novac, este chiar proximitatea faţă de două dintre cele mai importante centre universitare din România - Cluj-Napoca şi Timişoara - fapt care înlesneşte găsirea de angajaţi relativ ieftini şi calificaţi, comparativ cu alte oraşe.

Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.