În cele trei parcuri industriale îşi desfăşoară activitatea peste 60 de firme româneşti şi străine, care au făcut în zonă investiţii de milioane de euro. Concernul american Emerson, cu afaceri globale de peste 24,5 miliarde de dolari, a demarat în noiembrie 2015 operaţiunile în centrul de producţie şi suport de la Oradea, a doua fabrică deţinută de americani pe piaţa locală după cea din Cluj. Până în prezent, la unitatea din Oradea, unde se produc, spre exemplu, transformatoare utilizate în industrie sau energie regenerabilă, au fost angajaţi aproximativ 100 de oameni. Campusul Emerson de la Oradea va cuprinde activităţi de producţie şi suport pentru unităţile Control Techniques şi Leroy Somer, iar investiţia totală va ajunge la aproximativ 80 de milioane de euro până în anul 2022, potrivit datelor ZF. Gigantul Emerson este prezent pe piaţa locală din anul 2006, iar pasul important pentru dezvoltarea grupului în România a fost deschiderea fabricii din parcul industrial Tetarom II, din Cluj, în 2008, unde în prezent lucrează peste 2.000 de oameni. Grupul canadian Celestica, care deţine o fabrică în judeţul Bihor în care lucrează peste 1.000 de oameni, dar şi un centru de servicii în acelaşi judeţ, a adus la jumătatea anului trecut 5 milioane de lei (1,1 mil. euro) la capitalul Celestica Business Services. Celestica Business Services este o companie înfiinţată în martie de grupul canadian în localitatea Borş din judeţul Bihor, acolo unde se află şi fabrica. Pentru centrul de servicii grupul a solicitat şi un ajutor de stat care ar urma să susţină crearea a peste 100 de locuri de muncă. Furnizorul de echipamente telecom şi pentru industria auto Faist Mekatronic, parte a grupului britanic Faist, a asigurat anul trecut peste 100 de locuri de muncă în sectorul de producţie şi mai mult de 70 de locuri de muncă în cadrul departamentelor calitate şi tehnic. Iar exemplele pot continua: Distrigaz Vest, Meiser România, Ford sau Salesianer Miettex se numără printre chiriaşii parcurilor industriale.

„Probabil că factorul cel mai important care duce la această dezvoltare o constituie implicarea autorităţilor în atragerea de fonduri europene“, este de părere şi Cătălin Novac, manager de risc în cadrul Darian. „Din cunoştinţele noastre, există în cadrul administraţiei locale interne o echipă bogată de tineri care «gândesc» proiecte inovatoare şi se ocupă exclusiv de atragerea de fonduri europene pentru implementarea acestor proiecte. De asemenea, pe lângă interesul autorităţilor locale în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a oraşului, Oradea dispune şi de alte atuuri, precum ieşirea foarte facilă către Europa, municipalitatea valorificând acest lucru prin implementarea mai multor proiecte transfrontaliere cu Ungaria.“

Un astfel de proiect a fost reabilitarea Dealului Ciuperca, printr-o investiţie de peste 800.000 de euro din fonduri transfrontaliere. Cele mai importante date referitoare la proiect sunt amenajarea a peste 37.000 mp de noi spaţii verzi şi a unui amfiteatru. Cunoscut ca o grădină publică în Oradea, Dealul Ciuperca a fost şi un important punct strategic militar, în vremea invaziilor turce şi tătare, fiind folosit de artileriile care asediau cetatea Oradea.

Un alt proiect important, de data aceasta de infrastructură, este Zona Metropolitană Oradea, care a fost creată prin asocierea municipiului Oradea cu unităţile teritorial-administrative localizate în aria de proximitate, respectiv comunele Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei. Astfel, cele nouă localităţi fondatoare care se situează la graniţa de vest a României au înfiinţat, prin hotărârea adunării generale a asociaţilor din data de 2005, prima asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu personalitate juridică din România, în format de arie metropolitană. Începând din 2 iunie 2010, Zona Metropolitană Oradea (ZMO) numără 12 membri; scopul asocierii, aşa cum a fost stabilit acesta în documentele de constituire, este de a stimula şi sprijini creşterea economică în zonă. Obiectivul general marchează conceptul de dezvoltare durabilă a teritoriului metropolitan, în contextul formării în perspectivă a unui spaţiu urbanistic comun la nivelul localităţilor membre.

În 2015, producţia industrială realizată în Bihor a fost cu 3,9% mai mare decât în perioada similară din 2014. Creşteri importante de producţie au fost înregistrate în producţia de echipamente IT, producţia de textilă şi sectorul producţiei de mobilă. Scăderile s-au înregistrat în industria alimentară şi în zona de producţie şi furnizare a energiei electrice. În judeţ, la sfârşitul lui 2015, efectivul de salariaţi a fost de aproape 160.000 de persoane, în creştere cu peste 3.000 de salariaţi faţă de sfârşitul anului precedent. Toate domeniile au angajat mai mulţi oameni, mai ales industria şi serviciile. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă la nivelul judeţului Bihor, numărul total al şomerilor înregistraţi la finele anului 2015, de 9.601 persoane, a fost mai mic cu 4,3% faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2014. Câştigul salarial mediu brut lunar în luna decembrie 2015 în judeţul Bihor a fost de 2.111 lei, în creştere cu 14% faţă de luna decembrie 2014. Pe activităţi ale economiei, cea mai mare creştere a fost în agricultură, de peste 40%.