Conform Băncii Mondiale, în 2018 costurile de producţie totale vor fi la fel în SUA şi în China. Pe de altă parte, arată Dan Bucşă, din cauză că Uniunea Europeană îmbătrâneşte, UE este mai interesată de calitate decât de cantitate şi Europa este mult mai interesată de servicii decât de bunuri. „Ce vom exporta în 20 de ani? Sigur, în următorii 20 de ani, în principal vehicule. Dar va fi Europa la fel de interesată de preţuri mici? Probabil că nu. Şi atunci cum creştem calitatea? Calitatea o putem creşte dacă avem o forţă de muncă de o calitate mai bună. Participarea este în Balcani şi în Ungaria extrem de redusă. Avem, după estimările noastre, în jur de 2,4 milioane de români apţi de muncă şi care nu muncesc.” Iar analistul de la UniCredit povesteşte despre cazul Germaniei, care a implementat o reformă a muncii în urma căreia Schröder a pierdut alegerile, dar care a asigurat ţării un nivel al şomajului sub 3%. Cum? Au redus toate beneficiile sociale, au investit banii într-o structură foarte puternică de reconversie profesională, au oferit această structură gratuit tuturor celor care nu aveau loc de muncă şi le-au găsit şi slujbe. N-a fost populară această măsură nici măcar în Germania, iar Schröder şi-a încheiat cariera politică. „Cine are curajul să-şi asume această politică în România? Absolut nimeni.”

Reprezentantul instituţiei financiare este încredinţat că economia României nu se supraîncălzeşte. „De ce? Suntem la maximul ciclului economic, se vede valea. Întrebarea este cum ajungem n vale: cu sania? Sau mergând? Dacă ne uităm la creşterea economică, dacă excludem agricultura, se observă o încetinire a creşterii economice şi va încetini şi mai mult în 2017. Prognoza noastră pentru anul viitor este de 3-3,5%. Dacă ne uităm la cum este cheltuit PIB-ul, vedem cea mai mare parte în consum, iar anul viitor investiţiile vor fi ceva mai mici. O contribuţie negativă deja patru ani consecutiv a exporturilor nete.”

Creşterile salariale nu vor duce la supraîncălzirea economiei, pentru că sunt artificiale, argumentează Dan Bucşă. Dincolo de creşterea salariului minim, există câteva sectoare unde salariile cresc pentru că există o presiune, din lipsa de angajaţi – IT, industria prelucrătoare. Iar migraţia în interiorul ţării este extrem de redusă, oamenii preferă să plece din ţară decât să meargă să lucreze la 300 km, dar acest lucru care nu este specific României, se întâmplă peste tot, spune Bucşă. Tot el adaugă că deja se vede o încetinire a creşterilor salariale, care se reflectă perfect în încetinirea din vânzările cu amănuntul. „Avem cel mai mare număr al populaţiei active de la revoluţie încoace, cu 3,7 milioane din 19 milioane toată populaţia; în continuare cam puţini. Economia creşte şi va creşte şi în 2017 peste potenţial, dar dacă ne uităm la presiunile de angajare din regiune, la noi nu sunt la fel de mari ca în alte ţări”, mai spune reprezentantul UniCredit.

Un alt argument al reprezentantului instituţiei financiare în sprijinul ideii că economia României nu se încălzeşte este că „nu avem un boom imobiliar; în România a fost o creştere a preţurilor din domeniul imobiliar, dar suntem, în continuare, la circa 80% din preţurile de la începutul lui 2009. Cu alte cuvinte, nu avem acelaşi sentiment de avuţie de dinainte de criză, când oamenii se împrumutau din ce în ce mai mult pentru că erau convinşi că vor putea vinde în patru luni apartamentele cu de două ori banii cu care le-au cumpărat. Şi nici nu vedem boomul imobiliar din contrucţii la care ne aşteptam”.

Dar poate cel mai important motiv în sprijinul aşteptărilor lui Dan Bucşă este legat de politica fiscală. Dacă România vrea să ţină deficitul bugetar sub 3% în 2017, probabil va fi necesară o tăiere masivă de investiţii publice. „Politica fiscală va contribui la o creştere foarte puternică în prima parte a anului, după care probabil vor strânge cureaua. Noul guvern a mărit fantastic faţă de fostul guvern cofinanţarea pentru fonduri europene. Dar şi ei încep să obosească pentru că nu mai au bani. La anul cheltuielile cu salariile va creşte şi mai mult, iar fondurile pentru finanţări vor scădea. Motivul pentru care consumul nu poate să ţină creşterea peste 5% este că deşi consumăm foarte mult, importăm tot excesul de consum. Suntem singurii care facem asta, polonezii erau ca noi dar au începu