Decizia de a cumpăra ieftin, crede Ioan Mezei, este rezultatul schimbărilor profunde de mentalitate în cazul celor mai mulţi dintre noi. „Însă nu avem obişnuinţa de a optimiza costurile.„ Iar un exemplu este că raportat la orele de funcţionare, un produs ieftin este mai păgubos decât unul scump, care are o durată de viaţă de 3-4 ori mai mare.

Cei care ajung în service-urile Stihl cu unelte uzate sau contrafăcute se pot înscrie în programul Rabla dezvoltat de companie, primind o reducere în momentul în care cumpără un nou utilaj.

„Din cazuistică, un produs contrafăcut se defectează la prima sau a doua folosire, iar clientul păgubit ajunge cu el în service pentru reparaţii sau pentru garanţie. Evident că un astfel de contract este inexistent, mai mult, suntem nevoiţi să refuzăm orice intervenţie asupra acestor unelte, dat fiind faptul că ele, odată puse în funcţiune, se pot transforma în adevărate arme albe, care pun în pericol viaţa celor care le folosesc„, precizează Ioan Mezei.

Zeci de mii de produse contrafăcute ajung să fie cumpărate în decursul unui an de pe piaţa neagră. La nivelul lui 2012 distribuitorii autorizaţi Stihl au refuzat să primească în service nu mai puţin de 20.000 de astfel produse defecte. Programul Rabla s-a derulat până acum în două etape în fiecare an, iar perioadele au fost prelungite, astfel că acum se desfăşoară aproape pe toată durata anului, schimbând-se categoriile de produse sau modelele de uneltele Stihl care intră în program. Conform promoţiilor de pe site-ul companiei, reducerile de preţ se plasează în jurul a 10-20%.

Echipamentul cel mai vechi care a fost reciclat a avut venerabila vârstă de 40 de ani. „M-am gândit că e timpul să-l las la vatră", a spus posesorul acestuia, după care şi-a cumpărat un motoferăstrău. În 2011 au fost scoase de pe piaţă circa 5.000 de unelte vechi, iar în 2012 în jur de 5.500. Costul mediu al unui utilaj este de 1.000 de lei, ceea ce înseamnă vânzări de circa 5 milioane de lei în 2012, datorită programului Rabla derulat de Stihl.

Mezei estimează pentru anul în curs o creştere „uşoară„ faţă de rezultatele obţinute anul trecut. „Ne uităm după o luminiţă, dar până nu vom vedea o creştere economică de 3-5% nu sunt speranţe de plusuri în diverse pieţe. Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 104 milioane de lei şi un profit de peste 14 milioane de lei. În 2011, cifra de afaceri raportată a fost de 102 milioane de lei şi un profit de 17 milioane de lei. „După un recul al vânzărilor în 2009, în perioada care a urmat am recuperat scăderile şi am atins iar nivelul record înregistrat în 2008.„ Ioan Mezei admite totuşi că există o reducere a cererii din piaţă, deopotrivă în privinţa consumatorilor individuali cât şi din partea companiilor: „sunt tot mai puţine investiţii şi tot mai multe falimente".