Competitorii, in schimb, prefera sa-si puna planurile in asteptare in aceasta perioa­da, asigurandu-se astfel ca nu ajung in situatia de a ramane fara lichiditati si de a nu-si putea plati datoriile. “Criza se resimte si in acest segment, chiar daca mai putin ca in alte domenii. Daca in aceasta perioada, o persoana din zece se mai gandeste sa-si cumpere o casa sau o masina, in ce priveste sandvisurile, proportia nu este atat de mica”, apreciaza Dan Moga, fondatorul Rivoli Food, companie din Constanta, a carei productie, realizata intr-o fabrica cu capacitatea de pana la 3.000 de sandvisuri pe ora, merge in cea mai mare parte catre benzinarii precum Petrom, MOL, Lukoil sau Agip. Pentru Rivoli Food, investitiile nu mai intra in discutie anul acesta, mai ales ca toate cheltuielile majore pentru dezvoltarea firmei au fost realizate in 2007 si 2008, iar alte planuri viitoare mai pot astepta.

Si Kingwich a amanat deschiderea celei de-a doua fabrici de productie, cu toate ca investitia in teren nu ar fi fost necesara, avand in vedere ca Octavian Radu, proprietarul grupului RTC Holding si detinatorul a 50% din afacerea Kingwich, a pus la bataie in acest scop o suprafata de teren undeva la marginea Bucurestiului. “Odata ce am optimizat spatiul din actuala fabrica, am constatat ca deocamdata nu mai avem nevoie si de o a doua fabrica”, explica Teo Paduraru, managing director al companiei. Paduraru a preferat sa faca o investitie mult mai rentabila, ca parte a strategiei de relansare a produselor companiei - cumpararea unei masini de ambalare a produselor, dupa ce pana acum si-a procurat ambalajele din Marea Britanie. O asemenea masina costa in mod normal in jur de 200.000 de euro, dar Paduraru a gasit una aproape noua la un pret mult mai mic, de numai cateva zeci de mii de euro, la o fabrica deschisa in 2007 din Marea Britanie, care intre timp a dat faliment.

Marea Britanie, o piata unde vanzarile de sandvisuri cumulau, inainte de criza, peste 7 miliarde de euro intr-un an, este modelul dupa care s-au ghidat atat Florin Balu, cat si Teo Paduraru. “Dupa ce am vandut Best Computers, stateam pe o plaja din India incercand sa-mi dau seama ce voi face in continuare. Si, cum sunt un gurmand din fire, am ales acest business cu sandvisuri, inspirat de britanicii care sunt printre putinii ce prefera la pranz un sandvis in locul unei mese calde”, povesteste Paduraru.

Afacerea, pornita in 2006 impreuna cu Robert Coman, partenerul sau inca de la infiintarea Best Computers, a atras in prima faza investitii de 300.000 de euro, urmate de inca jumatate de milion de euro, si numara astazi 40 de angajati, o productie zilnica de cateva mii de sandvisuri si o lista de puncte de vanzare mergand de la benzinarii si hipermarketuri si pana la cafenele, buticuri sau aparate automatizate. Totusi, Paduraru tine sa sublinieze ca anul acesta a adus o sca­dere a comenzilor si implicit a productiei, iar acum se bazeaza pe noile contracte - este in mai multe discutii pentru parteneriate de distributie - spre a acoperi diferenta. Se arata insa destul de rezervat cu privire la viitor, fiind constient ca va fi greu sa se mai poata ridica la asteptarile initiale, de 5.000 de sandvisuri vandute pe zi, ceea ce la un pret mediu de 5 lei ar insemna incasari de 2,25 mil. euro, in crestere cu 125% fata de anul trecut.

“Nu pot spune ca situatia economica dificila nu se resimte si in domeniul nostru, dar deocamdata impactul este mult mai slab”, afirma Mihai Ursu, cofondatorul si directorul de vanzari al Sandwich-Break. Vanzarile de sandvisuri au scazut pentru majoritatea producatorilor, insa nu numai din cauza crizei, ci si pentru ca au aparut mai multe firme concurente, desi conditiile de intrare sunt mai dificile decat acum cativa ani. Sandwich-Break are insa avantajul ca principalele canale prin care isi distribuie produsele sunt unitati de invatamant, centre de afaceri si institutii de stat, surse care ar urma sa asigure companiei o crestere a cifrei de afaceri pana la un milion de euro si o marja de profit de 20%, mai mica decat in 2008. “Intregul profit al anului trecut a fost reinvestit in dezvoltarea afacerii, iar pentru 2009, bugetul de investitii depaseste jumatate de milion de euro”, spune Mihai Ursu. Planurile sale sunt sa extinda productia in afara Bucurestiului si sa dezvolte o retea de automate de sandvisuri.

In fine, un alt motiv care explica pierderea de viteza a afacerilor din domeniu ar fi ca preturile ingredientelor au crescut in ultimul an, in timp ce pretul de vanzare a ramas acelasi: un sandvis costa in medie mai putin de 2 euro, sub pretul practicat in majoritatea tarilor europene. Asa se justifica principala preocupare a producatorilor pentru acest an - sa optimizeze productia, sa scada cheltuielile si sa gaseasca diferite strategii prin care sa creasca vanzarile in conditiile mentinerii aceluiasi nivel de pret. O posibila solutie ar fi sandvisurile “de criza”, tactica adoptata de Teo Paduraru de la Kingwich pentru gama panini. “Acestea contin aceleasi ingrediente, dar in cantitati mai mici, si au un pret mai accesibil, criteriu esential pentru consumatorii care .”