Puii rustici ai antreprenorului Horia Cardoş au fost scoşi la vânzare în magazinele din Capitală ale reţelelor Carrefour şi Cora. Timişoreanul controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, în care vinde furaje şi pui de o zi. Lanţul de magazine a ajuns la 250 de spaţii în 28 de judeţe din ţară, iar în 2014 cifra de afaceri a crescut cu o treime, ajungând la 20 de milioane de euro, de zece ori mai mult decât în 2008. Profitul companiei a bifat în 2014 un plus de 40% faţă de anul anterior, iar numărul angajaţilor a crescut cu 23%, ajungând la 350 de oameni. Antreprenorul are un buget de investiţii de 10 milioane de lei pentru a dezvolta o reţea de fermieri crescători de păsări în sistem neindustrial. Cardoş es-te astfel singurul antreprenor care face trecerea din partea de distribuţie şi comerţ către producţia agricolă. Miza lui este carnea de pui „curată“, adică fără antibiotice, în fermele care vor intra în programul Agroland nefiind permisă administrarea medicamentelor. „Am ales un hibrid de găină cu penaj colorat, mai rezistent, dar cu creştere mai lentă decât hibrizii folosiţi în avicolele industriale“, spune Cardoş. În creşterea puilor nu vor fi folosite antibiotice, ci numai uleiuri esenţiale din plante, cu rol similar. De altfel, Agroland a şi renunţat din 2007 să vândă în magazinele sale antibiotice pentru aninale.

„Oamenii obişnuiau să cumpere sticluţa de antibiotic şi pe cea de vitamine, ca să le administreze preventiv în creşterea păsărilor şi a animalelor.“ Pentru acest tip de pui durata de creştere este de minimum 63 de zile, spre deosebire de puii industriali, care cresc în jumătate din acest interval (32-33 de zile). În plus, şi spaţiile necesare sunt mai mari decât în cazul marilor producători; în crescătoriile pe care le va întemeia Agroland densitatea puilor va fi mai mică: 11 pui pe metrul pătrat, faţă de 16-22 de pui pe metrul pătrat în cazul păsărilor crescute industrial. În plus, în cazul acestor mici crescătorii păsările sunt scoase în exteriorul adăpostului, pe un teren care trebuie să fie de câteva ori mai mare decât spaţiul interior, astfel încât să fie câte un metru pătrat pentru fiecare pasăre.

Pe lângă grija faţă de alimentaţia mai sănătoasă, este vizibilă şi preocuparea pentru sport. „Românii au început să fie mai interesaţi de fitness şi de sănătatea lor, astfel că dacă în urmă cu mai mult de cinci ani această activitate era consid-erată în plaja premium de servicii de pe plan local, deci pentru clienţii cu venituri mari, în prezent cele mai multe cereri vin din partea oamenilor cu venituri medii şi peste“, a declarat pentru ZF Mikael Fredholm, CEO al World Class România, reţea de centre de fitness prezentă în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. În 2013, World Class a încasat cu 14% mai mult ca în anul precedent. World Class are 28.000 de membri, iar suma medie cheltuită lunar de un client pe serviciile lanţului este de 231 de lei (52 de euro). Parte a grupului este şi firma Fitness at InCity, care în 2013 a avut o cifră de afac-eri de circa 5 milioane de lei (în jur de 1,1 mil. euro). Prin urmare, per total, afacerile World Class s-au apropiat de 10 milioane de euro în 2013.

În Capitală se află circa 70% din consumatorii de fitness din întreaga ţară, segmentul fiind foarte dinamic; 400 de săli există în Bucureşti şi în zonele apropiate, spune Andra Munteanu, unul dintre cei patru fondatori ai Limitless, afacere care are drept clienţi peroanele care pun preţ pe sănătate. „Este un program hibrid, între personal training şi fitness de grup. Fiecare participant la Limitless are un program personalizat, chiar dacă antrenamentele sunt în grupe de 18 persoane“, explică Andra Munteanu, business manager la Limitless. Valentin Vasile, la rândul său fondator al afacerii, s-a perfecţionat în domeniu şi a remarcat absenţa unei nişe. Pe de o parte lucra ca antrenor personal, dar un astfel de program poate ajunge la costuri de 500 de euro pe lună, o sumă prohibitivă pentru cei mai mulţi dintre români. Pe de altă parte, la an-trenamentele de fitness, despre care spune că au o rată de succes de 40%, în sensul că participanţii îşi ating obiectivele în timpul dorit, nu există niciun fel de personalizare a programului.