Dero, Rom si Azuga sau cate marci romanesti au mai ramas in cosul nostru de cumparaturi

Autor: Ioana Mihai Postat la 10 martie 2011 233 afişări

Chiar daca numele romanesti de produse care ajung acum in cosurile de cumparaturi sunt numeroase, cele care apartin in continuare firmelor romanesti aproape ca se pot numara pe degete. Marci romanesti de bere, ciocolata, detergenti, apa sau inghetata au ajuns in ograda companiilor straine. Ce au pierdut si ce au castigat aceste marci?

De-a lungul anilor, laboratorul a deschis noi sectii si a ajuns sa produca in perioada interbelica crema Leodorm sau pasta de dinti si apa de gura Chlorodont. Din Anglia si Italia au fost adusi, inca de la inceput, rizomi de menta ce au fost plantati in zona Bodului; din plante era extras uleiul ce dadea aroma pastei de dinti. In numai cativa ani, laboratorul initial ajunsese o veritabila fabrica, ce apartinea companiei germane Chlorodont, primul fabricant ce a produs si impus la nivel mondial pasta de dinti in tub metalic. Tot la Brasov s-a deschis, in 1928, o fabrica de cosmetice. Istoria fabricii are suisuri si coborasuri - este nationalizata (1950), apoi retehnologizata (1957), cunoaste o perioada de maxima inflorire (anii '80) cand exporta majoritatea productiei, este cumparata de Colgate-Palmolive (1995) si inchisa in urma cu cativa ani.

La fel ca si in cazul berilor, sunt si marci care au inflorit odata ce au fost cumparate de companiile straine, cum s-a intamplat cu Joe, marca de napolitane preluata de Nestlé. Gama de produse a crescut, vanzarile au depasit apoi granitele tarii si, mai nou, sub acest nume a fost lansata si o inghetata. Un traseu spectaculos a urmat si Dero, care se lupta acum de pe picior de egalitate cu marcile internationale. Produsul, cu o traditie de aproape 40 de ani, avea in spate marca Dero, echivalenta pentru cei mai multi romani cu ideea de detergent, in momentul cand grupul anglo-olandez Unilever a cumparat fabrica de la Ploiesti in iunie 1995.

Prin urmare, nu exista o reteta universala si niciun fel de promisiune pentru niciun brand romanesc, indiferent de istoria sa. Insa, de regula, cand intra in portofoliul unei multinationale, o marca independenta are avantajul de a capata acces la un bazin larg de resurse. Concret, "este vorba atat despre bani si oameni, inclusiv pentru marketing, cat si de relatiile speciale pe care multinationalele le au cu retailerii importanti", spune Stefan Liute, iar aceste resorturi pot duce la o crestere sensibila a vanzarilor. La capitolul dezavantajelor se inscriu riscurile unor schimbari bruste si nejustificate in managementul si esenta brandului, dar aceasta se intampla destul de rar, afirma reprezentantul Grapefruit. Pentru ca, pana la urma, conteaza un singur lucru: profitabilitatea vanzarilor - iar daca bagajul de istorie al unei marci poate ajuta, cu atat mai bine.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
marci,
transporturi,
bere
/analize/comert/dero-rom-si-azuga-sau-cate-marci-romanesti-au-mai-ramas-in-cosul-nostru-de-cumparaturi-8031095
8031095
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.