"Singurul avantaj pentru agricultori este desfacerea asigurata pentru sfecla de zahar", adauga reprezentantul Agrana. Consumul anual ajunge la un volum de 550.000 de tone, cu o valoare de circa 330 de milioane de euro. Cota alocata Romaniei de catre Uniunea Europeana pentru productia de zahar din sfecla se ridica la 105.000 de tone in acest an, adica 20% din necesarul de consum intern, restul fiind acoperit prin procesarea zaharului brut importat (circa 60%), dar si de importurile de zahar deja prelucrat (20%).

Doar patru din cele opt fabrici din Romania beneficiaza de cele 105.000 de tone de zahar obtinut din sfecla dintr-un total de opt producatori. Cota de zahar din sfecla a fost impartita in acest an intre patru mari producatori: Zaharul Ludus, Zaharul Oradea, Agrana si Fabrica de zahar Bod. Cu doar sapte fabrici si sub presiunea concurentei europene, industria se va restrange si mai mult. "Vor exista mutatii in randul producatorilor si cred ca vor ramane numai Agrana si Zaharul Oradea pe piata, fiecare cu cate doua fabrici, iar ceilalti se vor axa pe comert", este de parere Dima. Potrivit consultantului, Agrana va controla distributia in partea de sud si est a tarii, in timp ce Zaharul Oradea se va ocupa de nordul si vestul tarii.

Procesatorii se confrunta insa si cu o alta problema: cantitatile de zahar vandute clientilor industriali scad. Mutarea operatiunilor Kraft din Romania in Bulgaria si a fabricii Coca-Cola de la Iasi la Chisinau, ambele companii fiind mari consumatoare de zahar, sunt doar cateva exemple. "Clientii industriali au si ei probleme legate de consum. Daca inainte contractau, de exemplu, 10.000 de tone si stiam ca atat o sa cumpere, acum iau cam 8.000", explica Dobrescu. Si frecventa negocierii pretului a crescut: acum se negociaza din trei in trei luni cu clientii mari si chiar lunar cu cei mici. O consecinta fireasca, in aceste conditii, este transferarea consumului dinspre zona industriala spre comert. Accentul se pune mai apasat de la o vreme pe vanzarile din magazine, iar strategiile marilor producatori sunt o dovada clara. Agrana a fost primul producator care a dezvoltat o marca (Margaritar) pe o piata in care dupa revolutie se gaseau la raft doar pungi de "zahar" generic.

Ulterior a intrat pe piata consumatorilor finali (unde vinde 60% din productie) si cu Coronita. Zaharul Ludus, la randul sau, are deja 40% din portofoliu axat pe retail. Modificarea comportamentului de consum din ultimul an accentueaza aceasta tendinta, pentru ca vanzarile mai mici din HoReCa, in cazul cafelei, de exemplu, se compenseaza printr-un consum mai mare off premise (acasa sau la serviciu), pentru care clientii cumpara zaharul din magazin. "Scade insa consumul proprietarilor de cafenele", remarca Dobrescu.

Toate acestea, corelate cu situatia incerta pe piata mondiala, ar putea sa duca la cresterea preturilor la consumatorul final in vara acestui an. "Cand vom fi nevoiti sa aducem acele 100.000 de tone pe care le-am contractat, preturile s-ar putea sa fie foarte sus din cauza conditiilor pietei mondiale si sa ne oblige sa majoram preturile pentru a acoperi costurile", a explicat Dobrescu, fara a estima un procent de scumpire.

Impact poate avea si fluctuatia de curs valutar, deoarece deprecierea monedei nationale in raport cu euro este nefavorabila pentru importuri. In prezent, kilogramul de zahar la raft in Romania costa 0,8 euro, in timp ce in statele UE media este de 1 euro. Potrivit reprezentantilor industriei, aceasta este directia in care se va indrepta si pretul zaharului autohton. Totusi, trebuie spus ca pretul zaharului in UE este de aproape doua ori mai mare decat media mondiala, care se plaseaza la 0,5 euro pe kg. Industria europeana a zaharului, cu o valoare anuala de circa 7 mld. euro la o suprafata cultivata de 16,7 milioane de ha de sfecla de zahar, a ridicat multe semne de intrebare. Investigatiile au descoperit fraude de anvergura, in conditiile in care valoarea subventiilor a ajuns la 475 mil. euro in 2008.