Selgros isi mentine tinta de extindere la 21 de unitati, dupa ce a inaugurat in septembrie al 18-lea magazin din Romania, incercand sa ii ajunga din urma pe cei de la Metro, care opereaza o retea de 24 de magazine. "Vom mai deschide cel putin un magazin in 2010, acolo unde vom gasi cel mai bun raport calitate-pret al terenului", a declarat Alexandru Vlad, fara a preciza zona vizata, de teama unor speculatii imobiliare. Potrivit reprezentantului Selgros, preturile la terenuri se situeaza in continuare la un nivel foarte inalt, pe o piata inghetata, in care nu mai au loc tranzactii. Vlad estimeaza ca incepand cu 2010 preturile vor mai scadea, pana la un nivel la care sa se obtina randament acceptabil al investitiei: "Nimeni nu cumpara un teren cu gandul ca poate peste 20 de ani li se va intoarce investitia".

In acest context economic, castigatorii acestui an sunt retailerii ce opereaza magazine de tip discount, iar scaderea preturilor la imobile va stimula ritmul de dezvoltare a acestui format, singurul care anunta investitii masive in viitor. Ofensiva discounterilor s-a intensificat in ultimii ani, cu peste 80 de magazine deschise doar in 2009, ridicand numarul total la aproape 300. "Anul viitor va fi primul an in care discounterii vor avea un cuvant important de spus in retailul romanesc", apreciaza seful Selgros. Potrivit lui Vlad, criza economica va contribui la cresterea afacerilor acestor comercianti, prin orientarea catre pret a consumatorilor, dar si pentru ca specifica pentru ele este gama redusa de produse, cu o viteza mare de rotatie, care ii fereste de problema stocurilor.

Cel mai probabil, retelele de tip discount vor umple locul lasat gol de falimentul unor retaileri autohtoni. Spar, Pic, Trident sau Primavara sunt exemple de comercianti detinuti de oameni de afaceri romani, care au pus lacatul pe magazine si se afla in insolventa. "Motivul pentru care au probleme acum este ca, dupa parerea mea, si-au gestionat prost dezvoltarea", a comentat Adrian Manolache, secretarul general al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR). Comerciantii autohtoni nu au beneficiat de experienta competitorilor straini, s-au extins de multe ori in zone nerentabile si au apelat la surse locale de finantare, considerabil mai scumpe fata de banii atrasi de companiile-mama ale marilor retele internationale. In plus, puterea lor scazuta de negociere a dus la realizarea unor achizitii scumpe de produse, care s-au reflectat in pretul de vanzare la raft, mai mare decat la retailerii straini. Toti acesti factori, corelati cu o promovare slaba a comerciantilor autohtoni, au contribuit la esecul afacerilor.