Specialistii cad de acord ca fast-food-ul nu reprezinta numai o alegere de meniu si ca devine, tot mai mult, o cultura, un stil de viata. Ceea ce numim "junk food" (mancare fara valoare nutritiva) se pliaza foarte bine pe ritmul de viata al omului modern si consolideaza impresia ca nimeni nu mai are timp de el insusi, ca trebuie sa manance in masina, in fata calculatorului sau ca trebuie sa-si ia neaparat si ceva de rontait in fata televizorului. "Faptul ca nu mai avem timp pentru noi este doar o impresie. De fapt, am devenit sclavii confortului. Pentru ca nu mai vrem sa gatim, sa ne miscam si sa facem efort, stilul de viata fast-food se muleaza bine pe acest mod de a gandi", conchide Mencinicopschi.

Seful ICA sustine ca oamenii aleg modul in care mananca tinand cont de traditie, de educare, de informare. "Oamenii cred ca, daca vorbim de alimente, acestea nu pot fi nocive si ca trebuie sa le consumam fara sa ne intrebam ce continut de proteine, grasimi, vitamine au si cum ne pot influenta sanatatea." Unii nici macar nu cred ca alimentele pot influenta substantial starea de sanatate, pentru ca, in afara de toxiinfectiile alimentare, celelalte boli de nutritie se manifesta abia dupa ani de zile, iar atunci bolnavul nu mai face legatura intre afectiunea capatata si modul de viata.

Pe de alta parte, nici cei mai inversunati adepti ai alimentatiei "sanatoase" nu pot nega ca produsele fast-food sunt savuroase si frumos ambalate, iar aceasta pune in umbra lipsa lor de calitati nutritive. "Avem de a face cu alimente industriale care au in componenta ingrediente rafinate, dezechilibrate din punctul de vedere al profilului nutritional", rezuma Mencinicopschi ceea ce, intr-o forma sau alta, stim probabil cu totii. Plus factorul pret: un hamburger e mai ieftin si decat o masa gatita, consumata la restaurant, si decat un aliment bio cumparat de la magazin. Nutritionistul Marius Preda atrage atentia ca nu doar in Romania, ci in majoritatea tarilor, nu neaparat bogatii mananca prost, ci mai ales saracii. In cazul celor cu venituri mici, "putinii bani pe care ii au se duc in parte pe acest gen de produse si pentru ca ele reusesc sa creeze o fericire aparenta", e de parere Preda.