Am avut o gaură imensă pentru volumul de business de atunci.“ Marfa a fost plătită cu cecuri fără acoperire şi, cu toate că a avut loc un proces, antreprenoarea nu va recupera niciun leu. „Am fost mai mulţi în această situaţie, iar eu am reuşit să-mi revin datorită furnizorilor, care nu au pus presiune pe plata materialelor pe care le livraseră deja către Diane Marie. Dacă puneau problema strict contractual, eu trebuia să le dau banii pe marfă.“ Tânăra spune că lucrează acum doar cu clienţi consacraţi, despre care ştie că nu au probleme în achitarea produselor primite (din Timişoara, Suceava, Ploieşti, Piteşti, Sibiu, Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin, Cernavodă, Giurgiu şi câţiva pe Bucureşti).

Dar nu totul a mers strună din prima clipă. În 2011, pentru a-şi vinde produsele, mergea la magazine din ţară, unde prezenta încălţămintea din colecţiile de sezon; în primele trei luni de discuţii a primit doar refuzuri, iar în momentul în care a primit o comandă mare pentru acel moment, de 100 de perechi de pantofi, nu ştia dacă să sară în sus de bucurie (pentru că avea ce să dea de lucru la angajaţi şi era un start) sau să refuze, pentru că exista riscul să nu încaseze banii sau să fie anulată comanda şi să rămână cu stocul. S-a dovedit a fi o comandă de bun augur, iar cel care comandase nu mai are acum magazin cu pantofi dar este furnizor pentru afacerea Diane Marie şi pentru firma soţului său, pe care l-a cunoscut pe vremea când lucrau amândoi la LG. El a plecat cu un an mai devreme şi şi-a făcut o firmă de climatizare. De aici vine un alt avantaj pe care antreprenoarea l-a avut în afacere, pentru că sumele investite în amenajarea spaţiilor cu ajutorul firmei soţului sunt mai mici decât dacă ar fi angajat alte firme. De pildă, pentru amenajarea magazinului deschis anul acesta pe Smârdan a cheltuit 20.000 de lei şi are acelaşi buget pentru noul spaţiu în care va muta atelierul.

La finalul lui 2011 avea deja cinci angajaţi şi produceau 200-300 de perechi de încălţări pe lună. Pantofii costă la raft în jur de 270 de lei, iar tânăra consideră că raportul calitate-preţ este corect, „având în vedere că avem aceiaşi furnizori ca şi producători mai cunoscuţi, care au preţuri mai mari decât noi“. 2012 a fost un moment de creştere explozivă, când a angajat mai mulţi oameni şi a deschis primul magazin, „a fost un an fantastic. De la magazin primeşti tot felul de informaţii, am văzut care sunt problemele, pe care altfel probabil nu le-aş fi aflat“. De pildă clientele îşi doresc căptuşeală densă sau o talpă mai groasă la încălţările de iarnă, chiar dacă sacrificăun pic eleganţa, pentru a fi sigure că au încălţări care le izolează suficient. „Sunt criterii la care eu nu m-aş fi gândit, având informaţii din producţie, de exemplu că nu contează grosimea tălpii, ci densitatea şi consistenţa materialului. Doar faţă în faţă cu clientul aflăm“.

Iar când au fost create modelele pentru 2013, şi vânzările la magazinele din ţară au crescut foarte mult. La magazinul de pe Lipscani, în al doilea an de funcţionare, vânzările s-au dublat, ajungând la 900.0000 lei în 2014 faţă de 450.000 de lei în 2013. La aceste sume se mai adaugă şi vânzările de la cele zece magazine partenere din ţară, care realizează 40% din cifra de afaceri. Una peste alta, rezultatele financiare de anul trecut s-au plasat la 1,5 milioane de lei, iar în 2015, spune antreprenoarea, „avem până acum o creştere mică, de 10%“. Tot anul acesta Diana Nedea a deschis al doilea magazin Diane Marie, tot în Centrul Vechi, iar la momentul interviului tocmai scăpase de o ruletă pe care o purtase în mână câteva ore; atelierul se va muta curând într-un nou spaţiu, de 120 mp, aflat în plină amenajare.

Cel mai bine, spune antreprenoarea, se vinde stilul clasic, stiletto, „e o roată la care nu mai avem ce să inventăm. Însă din materiale poţi obţine ceva deosebit, cu presaj, geometrie“. A crezut, pentru că a lucrat în domeniul climatizării, că nu există sezonalitate mai mare în niciun domeniu, pentru că în momentul în care sunt 40 de grade toată lumea vrea aer condiţionat, dar a constatat că starea vremii contează chiar mai mult în ce priveşte vânzarea de încălţări. Iar schimbarea vremii este cel mai mare declanşator al acestora: „Prima săptămână de temperaturi foarte ridicate este declanşator pentru sandale, prima ploaie de toamnă este startul vânzărilor de sezon, iar prima zăpadă pentru cizme şi ghete. Dacă nu există zăpadă nu se vând cizme“.