In replica, seful LaborMed, Stephen Stead, marturiseste ca exista persoane care vor sa manipuleze schimbarea pentru a o prezenta ca un minus pentru pacient, acela de a nu se mai putea trata cu medicamente performante, fara sa se cunoasca faptul ca in Vest tot genericele sunt solutia.

"Producatorii de generice trebuie sa fie mai activi, dar inca nu am avut resurse pentru a deveni mai vizibili pe plan mediatic", spune Stead, adaugand ca, din acest punct de vedere, industria locala e mult in urma companiilor internationale pentru a se organiza si coordona eficient. Totodata, CEO-ul producatorului de generice spune ca e nevoie de multa educatie pentru pacient, ca sa inteleaga ca medicamentele de acest fel nu sunt invechite si corespund tuturor standardelor europene de productie. In toata aceasta batalie, interesul pacientului ramane in umbra profitului.

De exemplu, pentru substanta trimetazidina nu se vor mai compensa toate medicamentele cu aceasta substanta, ci doar cel mai ieftin. "Primind stimulente, medicul va prescrie in continuare medicamentul original, iar pacientul va trebui sa plateasca de cateva ori mai mult, spunandu-i-se ca e medicamentul care il va ajuta cel mai mult", constata medicul George Haber.

"Problema mai mare nu e la medic, ci in farmacii", completeaza seful Colegiului Medicilor. Confuzia va fi cuvantul de ordine, iar interesul pacientului este ignorat cat timp nu se urmareste ca acesta sa plateasca cat mai putin pentru acelasi tratament.

Sensibilitatea este ridicata, iar taberele extrem de vehemente. Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei (CC), sustine ca, pornind de la un caz evaluat recent, institutia pe care o conduce a recomandat Ministerului Sanatatii sa vina cu o precizare care sa arate care e limita sumelor si care sunt tipurile de cheltuieli pe care firmele farmaceutice le pot face pentru pregatirea sau alte plati facute personalului medical. "Vom relua subiectul cand terminam investigatiile pe domeniul farmaceutic", a mai precizat seful CC.

Raportul Ministerului Sanatatii mai releva faptul ca tipuri similare de practici "pot si par sa afecteze majoritatea achizitiilor din sectorul spitalicesc, incluzand, pe langa medicamente, si materialele sanitare, reactivii si consumabilele de laborator, alimente, lucrari de modernizare sau de intretinere, diferite prestari de servicii". Obligarea spitalelor, ca institutii publice, de a realiza aceste achizitii in principal prin sistemul electronic de licitatii "nu a eradicat aceste practici, ci le-a conferit noi valente, mai elaborate": mass-media citeaza cazuri de specificatii tehnice elaborate de catre comisiile tehnice de licitatii "<cu dedicatie> pentru anumite firme, realizarea de achizitii directe de la anumiti furnizori sub pretextul unor situatii de asa-zisa urgenta, descalificarea pe criterii subiective a ofertantilor cu oferte mici in favoarea celor <agreati>, cu preturi mai mari".

Specialistii chestionati de BUSINESS Magazin cad de acord ca noul mecanism de compensare si coplata pacientilor pentru serviciile medicale prestate vor descuraja in mica masura platile informale din sistem. De mentionat e si faptul ca numarul de medici din Romania scade anual, mii de specialisti plecand peste hotare, iar in ritmul actual, in urmatorii zece ani, ne-am putea gasi in situatia de a nu mai avea cui sa oferim o "atentie".