O schimbare de nuanta o aduce presedintele Colegiului Medicilor din Romania, profesorul Vasile Astarastoae, care spune ca platile din partea companiilor se fac legal. "Producatorilor mari le e greu sa lucreze cu bani negri, pentru ca sunt supusi unui audit. Codurile etice au fost facute de companii ca sa se protejeze." Astarastoae scoate in fata numarul mare de circa 41.000 de medici prescriptori, astfel ca "e greu sa-i platesti pe toti". Ca sa nu mai apara asemenea discutii, CMR intentioneaza ca toti medicii sa-si prezinte in viitor declaratiile de interese.

Astfel, "daca firma Roche m-a sponsorizat, sunt foarte prudent sa prescriu produsele companiei fara sa am acoperirea necesara". Intrebat daca medicii ar deveni brusc sinceri ca urmare a initierii unui asemenea proiect, seful CMR spune ca sanctiunile deontologice, care merg pana la suspendarea dreptului de libera practica, i-ar face pe acestia mai transparenti. "Cat despre companii, e inexplicabil de ce ministerul nu reda un cod etic care sa faca lumina in sistem. Un cod care sa se aplice pentru toata lumea."

Problema mai mare in ce priveste platile informale e pe formatorii de opinie, Astarastoae vorbind despre cazuri in care specialisti de renume din domeniul medical prezinta acelasi produs, cu aceeasi substanta activa , dar de la doua companii diferite, ambele fiind "exceptionale".

Stephen Stead, CEO si presedinte al LaborMed, producator de medicamente generice (produse cu acelasi efect terapeutic, dar disponibile la un pret mai mic), observa ca mediul legislativ de pana acum a permis o presiune uriasa de a folosi medicamente scumpe: "Producatorii de originale fac presiuni asupra medicului, farmacistului si pacientului pentru ca au mai multi bani de cheltuit. Le promoveaza mai eficient". Intrebat cum se numeste o asemenea practica, Virgil Paunescu, consilier la Departamentul de Sanatate Publica al Presedintiei Romaniei, raspunde: "Bun marketing". Stephen Stead spune ca daca producatorul de generice urmareste sa aiba un produs competitiv ca pret, nu isi mai permite sa cheltuiasca astfel de sume (precum companiile de originale) pentru promovare. "Din partea Casei, incepe sa se vada o schimbare, nu neaparat din cauza presiunilor industriei, ci pentru ca banii s-au terminat", rezuma managerul.

Fireste, originalii se apara: "Din punctul de vedere valoric, rapoartele Asociatiei Europene de Generice ilustreaza ca in Romania se consuma generice destul de mult fata de alte tari", spune Sorin Popescu, reprezentantul Asociatiei Producatorilor Internationali de Medicamente din Romania, care grupeaza 22 de companii de medicamente inovative.

Popescu dezminte, asadar, orice fel de legatura a producatorilor privind platile informale care se fac catre personalul medical. "Platile care se fac dinspre industria famaceutica spre actorii din industrie nu sunt plati informale, ci formale, prin contracte pentru servicii de cercetare pentru care se platesc impozite." Oficialii ARPIM spun ca au propus factorilor decizionali ca acel cod etic al companiilor originale, care "limiteaza la maximum aceste plati informale", sa fie impus la nivelul intregii industrii farmaceutice.

Dan Zaharescu, presedintele ARPIM, sustine ca singurul lucru pe care il fac producatorii se refera la un proces de educatie medicala continua care este asigurat de companiile farmaceutice prin aceste contracte. Sau prestari de servicii care sunt facute de catre cadre didactice universitare care analizeaza si care conferentiaza pe teme legate de o anumita medicatie.

Noul sistem de compensare vrea sa schimbe tendinta de a prescrie in exces originale, iar cei de la ARPIM spun: "Oficialii Casei de Asigurari au facut niste grupe terapeutice, <zicem ca e bine asa>, molecula asta aici, asta singura, asta impreuna, fara niciun fel de criterii, care, pana la urma pot sa produca probleme pe piata concurentiala".