De ce nu se mai produce in SUA?

Postat la 01 septembrie 2009 21 afişări

Desi productia de bunuri a suferit un indelungat declin in SUA, pierderea de locuri de munca in acest sector a devenit dramatica in ultima vreme si aproape doua milioane de americani au ramas someri de la debutul recesiunii, in decembrie 2007.

Daca administratia Obama are o strategie pentru revitalizarea productiei interne, Douglas Bartlett ar vrea sa o stie si el. Sufocat de competitia din exterior, Bartlett a inchis recent fabrica de placi electronice pe care tatal sau o infiintase cu 57 de ani in urma si i-a dat afara pe cei 87 de angajati ramasi. A scos la licitatie utilajele si in curand va darama si cladirea propriu-zisa din Cary, Illinois. "Nu-mi mai permit sa platesc impozitele pe proprietate", spune trist Bartlett, "asa ca voi darama cladirea si o sa pastrez pamantul, pe care sper sa il pot vinde dupa incheierea recesiunii, cand sper ca pretul terenurilor sa creasca din nou".

Chiar si unii dintre cei ce conduc companii care au schimbat deja macazul, mutand productia in strainatate, incep sa traga semnale de alarma. "Trebuie sa acordam o atentie serioasa productiei si exporturilor. Este un imperativ national", spunea Jeffrey R. Immelt, presedinte si director executiv al General Electric, intr-un discurs din luna iunie, in timp ce recunostea ca GE a fost avantajat de operatiunile sale din afara SUA. Presedintele Obama, acceptand aceasta viziune, a spus ca "lupta pentru productia din America este lupta pentru viitorul Americii".

Dar SUA sunt depasite de toate statele industrializate - cu exceptia Frantei - in ce priveste ponderea productiei in totalul activitatii economice - 13,9%, potrivit unui raport al Bancii Mondiale, in scadere cu 4% in ultimul deceniu. Recesiunea inceputa in urma cu 19 luni a contribuit decisiv la acest declin. Productia industriala a scazut cu 17,3%, cea mai drastica scadere din timpul unei recesiuni dupa criza din anii '30. Pana acum, totusi, administratia Obama nu a venit cu un plan formal care sa combata declinul. In loc de aceasta a venit cu initiative ad-hoc - salvarea General Motors si a Chrysler, spre exemplu - si cu planul de stimulare a energiei verzi, prin sprijinirea producerii de componente ca turbinele eoliene si panourile solare.

"Vrem sa fim siguri ca dezvoltam o baza de productie pentru energia regenerabila", spune Matthew Rogers, consilier principal la Departamentul Energiei, explicand ca aceasta se realizeaza partial prin impulsionarea acordarii de garantii de credite, "care erau zero in mandatele presedintelui Bush". Dr. Xunming Deng, fizician si presedinte al Xunlight Corporation, se considera un beneficiar a ceea ce el descrie drept garantiile de credit mai flexibile acordate de administratia Obama. Fabrica lui din Toledo, Ohio, cu 100 de angajati, face primii pasi pentru producerea de panouri solare, iar Deng planuieste deja sa extinda de patru ori dimensiunile uzinei. A solicitat la Departamentul Energiei o garantie de imprumut in valoare de 120 de milioane de dolari. Daca o va primi, nu va mai trebui sa achite comisioanele impovaratoare la care era obligat inainte de instalarea administratiei Obama. "Daca scap de acele comisioane, garantia de imprumut devine foarte atractiva si imi va fi de mare ajutor", spune Deng.

"Nu putem creste prea repede fara ea." Dincolo de energie, abordarea administratiei de la Casa Alba are in vedere elementele unei politici de productie - ceea ce Lawrence H. Summers, directorul Consiliului Economic National, a descris drept "o serie de masuri de sprijinire a productiei". Salvarea sectorului auto, cu toate improvizatiile care au insotit-o, a dat semnalul ca administratia probabil va face la fel cu orice alt mare producator pe care il considera prea mare (sau prea important) ca sa il lase sa cada si ca va sustine si tranzitia furnizorilor acestor giganti cazuti catre alte industrii.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
new york times,
usa,
bunuri,
munca,
someri
/special/de-ce-nu-se-mai-produce-in-sua-4813753
4813753
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.