Ce inseamna convergenta. Impactul crizei asupra cresterii economice a Romaniei pe termen mediu, cu adancirea somajului structural, restrangerea investitiilor si a posibilitatilor de finantare, va coincide cu efectul negativ al imbatranirii populatiei asupra finantelor publice, afirma Comisia Europeana in raportul de analiza a Programului de convergenta cu zona euro 2009-2012, actualizat saptamana trecuta. Ca atare, Comisia sustine ca pentru Romania prioritatile ar trebui sa fie reforma sistemului de pensii, reformele in domeniul administrarii fiscale si accelerarea absorbtiei fondurilor europene.

Programul de convergenta asuma in continuare data de 1 ianuarie 2015 pentru adoptarea monedei europene de catre Romania si rezuma o serie de masuri anticriza si de reforma deja adoptate sau care urmeaza sa fie adoptate, spre a convinge Bruxellesul de efortul de adaptare a tarii la rigorile zonei euro. Continutul Programului si mai ales estimarile din anexele statistice i-au convins si nu prea pe expertii europeni: in raportul de analiza, Comisia Europeana observa ca estimarile de crestere economica pentru 2010-2012 corespund unui scenariu optimist, avand in vedere ca "dezechilibrele externe si fiscale" care au contribuit la severitatea recesiunii in Romania vor continua si in urmatorii ani. In privinta proiectiilor de inflatie, si acestea sunt formulate dupa un scenariu optimist, cred expertii europeni.

Datornicilor de buna-credinta. Anuntata de initiator, senatorul Urban Iulian (PDL), drept o parghie importanta de sprijin pe care statul il ofera restantierilor la plata creditelor, legea falimentului personal, aprobata de Senat saptamana trecuta, a intampinat opozitie din partea bancherilor si a BNR. Insolventa persoanelor fizice, definita de lege, este situatia in care debitorul "cu buna-credinta" nu-si mai poate plati creditul pentru ca a ramas fara slujba sau pentru ca i s-a redus leafa, aflandu-se deci intr-o situatie diferita de falimentul fraudulos. Debitorul nu poate fi executat silit si se pune sub protectia tribunalului, unde daca vine cu un plan de redresare financiara, se angajeaza sa plateasca 75% din datorie si sa nu faca diverse cheltuieli exorbitante care sa-i afecteze si mai mult veniturile, atunci scapa de executarea silita si nici macar nu mai figureaza la Biroul de Credit ca restantier.

Teama de fraude si de hazard moral ii motiveaza in primul rand pe bancheri sa se opuna legii, cu motivul ca restantierii care nu vor sa-si achite creditele se pot prevala de ea ca sa fie scutiti de plata unui sfert din credit. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, estima ca bancile ar trebui sa-i constituie provizioane pentru toti cei 10% dintre debitorii restantieri, ceea ce inseamna circa 600 de milioane de euro. Consecinta ar fi scumpirea generala a creditelor pentru persoanele fizice, mai ales a celor ipotecare, cu valori mari. Banca Nationala, la randul sau, se teme ca legea va ingreuna si mai mult reluarea creditarii, pentru ca bancile vor cere garantii suplimentare clientilor, descurajandu-i sa se mai imprumute. Pentru intrarea in vigoare a legii este nevoie de votul Camerei Deputatilor, camera decizionala. Interesant este ca Urban Iulian, cand si-a exprimat speranta ca legea va trece in Camera, a facut aluzie la faptul ca majoritatea parlamentarilor au imprumuturi la banci.