Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă "principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene".

Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, "aşa cum s-a convenit iniţial".