De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la doua saptamani de la adoptarea strategiei fiscale de catre Guvern, fara consultarea Consiliului Fiscal si fara a fi prevazute masuri compensatorii. "Un astfel de mod de formulare ad-hoc si netransparent a politicii fiscal-bugetare este in directa contradictie cu principiul stabilitatii prevazut in Legea responsabilitatii fiscale. In aceste conditii, strategia nu apare decat ca o sarcina legala de care Guvernul s-a achitat in mod formal, desi aceasta ar trebui sa fie instrumentul esential care sa creeze cadrul pentru o politica fiscala coerenta, predictibila si, in cele din urma, credibila", apreciaza Consiliul Fiscal, intr-o nota semnata de presedintele institutiei, Ionut Dumitru.

La vremea adoptarii ei, strategia pe trei ani a fost considerata drept un pas enorm inainte spre o coerenta mai mare a politicii fiscale, mai ales cu cat, desi de ideea unei planificari bugetare pe doi, trei sau mai multi ani se vorbeste inca de pe vremea guvernarii Tariceanu, trecerea de orizontul unui singur an s-a dovedit dificila pentru toate guvernele, care s-au axat doar pe obiectivul unui deficit bugetar de indeplinit, fara a urmari vreo prioritate pe termen mai lung.

Fata de proiectia din strategia fiscala pe trei ani, bugetul consolidat pe 2011 ia in calcul un plus de 2,5 miliarde de lei la venituri, provenite in special din TVA, respectiv un minus de 1,5 miliarde de lei pe seama noilor calcule referitoare la impozitele pe venit si profit. Cheltuielile cu bunuri si servicii si capitolul "alte transferuri" cresc in 2011 cu 1,42 miliarde de lei, in special cu scopul platii restantelor din sistemul public de sanatate, iar capitolul asistenta sociala se reduce cu 1,4 miliarde de lei.

Membrii Consiliului, care au fost solicitati de Guvern, conform legii, sa-si exprime opinia asupra legii bugetului pe 2011, constata ca proiectiile pentru unele venituri si cheltuieli bugetare - in special cheltuielile cu asistenta sociala si cele de personal - au la baza intentii de modificari legislative care nu au fost mentionate explicit in strategia fiscala, n-au fost puse in dezbatere publica si nu au fost aprobate inca nici macar la nivelul Guvernului - de exemplu, noua lege a pensiilor, schimbarea referintei pentru acordarea ajutorului de somaj sau modificarile legate de indemnizatia de crestere a copilului.

Consiliul Fiscal considera nerealist si plusul estimat de 17% fata de 2010 al incasarilor din contributii de asigurari de sanatate, plus "care nu poate fi explicat decat in ipoteza unor masuri legislative generatoare de venituri suplimentare". De asemenea, din documente lipsesc evaluari transparente ale costurilor, termene clare de indeplinire si detalierea resurselor financiare disponibile. In lipsa lor, politicile sectoriale au o credibilitate redusa, iar o evidentiere a proiectelor de investitii considerate prioritare la scara nationala lipseste, apreciaza Consiliul.