„Mi-a intrat un fel de microb al studiului vinului în sânge şi, odată intrat, greu a fost de stăvilit.” Are experienţă în avocatură, este partener şi lucrează de 12 ani în domeniul arhivelor electronice, iar deschiderea wine barului Vino a fost o consecinţă naturală a pasiunii sale pentru domeniu, nu din dorinţa de a dezvolta o carieră în această zonă. Totuşi, nu a ezitat când s-a ivit oportunitatea deschiderii Vino. „Am spus că mi-aş dori un loc în care să pot să găsesc vinuri pe care de obicei nu le consumă românii, pe care nu le întâlneşti pe toate drumurile şi pe care nu doar să pot să le iau acasă, ci şi să pot gusta acolo, dacă vreau, împreună cu nişte prieteni.” Conceptul Vino reprezintă o îmbinare a experienţei ei şi a prietenilor apropiaţi, unde şi-au propus să îi primească pe clienţi ca într-o sufragerie. Spune că i-a fost greu să facă un business plan, fiindcă genul acesta de afaceri nu au o istorie îndelungată pe plan local. „Sunt extrem de puţine wine baruri faţă de cât ar trebui să fie şi de aceea nici nu poţi să estimezi foarte bine care îţi va fi clientul. Eu am crezut iniţial că nu suntem pregătiţi, că nu este piaţă; nu ne-am propus o ţintă economică, ne-am propus să susţinem businessul fără să ne ruinăm iniţial”, descrie ea, mai în glumă, mai în serios, temerile de început. Potrivit Laurei Copil, cele mai căutate vinuri au preţuri cuprinse între 25 şi 70 de lei, iar vinurile roşii, între 35 şi 100 de lei. Clienţii, spune ea, sunt deschişi să încerce şi vinurile mai scumpe, vinuri şcoală – cel mai scump este unul de peste 700 de lei.

Şi Copil sesizează efervescenţa domeniului din ultimii ani. „Nu prea aveam în România vinuri seci bune, din păcate, sau erau, dar erau foarte puţine – acum sunt foarte multe vinuri.” Din vinurile comercializate de Vino, „un perete” este dedicat vinurilor româneşti. „Piaţa a evoluat minunat, avem vinuri foarte bune, sunt câteva cărora nu prea le găsesc egal ca stil – acum; avem şi vinuri mult mai scumpe decât corespondentele lor din alte părţi – nu avem aceeaşi tradiţie şi aceleaşi condiţii – dar cred foarte mult în vinul românesc şi în felul în care evoluează.”

Etichetele de la Vino sosesc aici din toate colţurile lumii, însă antreprenoarea spune că şi-au propus ca mâncarea servită să fie a micilor producători români. „Fiindcă avem vinuri din toate colţurile lumii, ne-am gândit să avem preparate româneşti pe lângă acestea.” În restaurantul pe care îl vor inaugura în curând, vor miza pe preparate specifice diferitelor regiuni ale lumii.  „Vom avea seara argentiniană, în care vom servi vin din Argentina, vom găti mâncare din Argentina, cu specific, dar care să meargă cu băuturile respective”. Astfel, planurile ei şi ale asociatului său prevăd ca, în funcţie de evenimentul ales, să colaboreze şi cu un bucătar specializat. În ce priveşte reuşita unui astfel de business, ea consideră că cea mai importantă este constanţa. „Constanţa este foarte importantă într-un astfel de business, motivul pentru care nu au reuşit businessuri de acest tip este că persoanele care s-au ocupat de acestea nu au avut constanţă”, descrie ea particularităţile afacerii. 

Abel’s Wine Bar din Centrul Vechi este un alt exemplu al acestei nişe – de data aceasta este vorba despre un pariu al italienilor Claudio Calculli şi Paolo Digiesi, făcut în urmă cu aproximativ două luni. Digiesi a abolvit Facultatea de Economie şi a lucrat în Italia timp de 15 ani ca ospătar şi barman în hoteluri şi restaurante, iar Calculli a studiat ingineria şi a fost proprietar de pub în ultimii cinci ani; în cadrul acestor spaţii, el a lucrat şi ca barman. „Ideea de a începe un business în România a venit ca urmare a creşterii economice a ţării din ultimii ani şi a dezvoltării turismului în zona Capitalei. Am căutat o afacere în zona Centrului Vechi, ne-a plăcut locaţia şi ideea de a face o muncă de calitate cu vinuri”, descrie Calculli motivele pentru care au decis să investească într-o astfel de afacere. Anterior, businessul Abel’s Wine Bar a fost deţinut de trei proprietari români. „Foştii proprietari au făcut ca wine barul să fie uşor de găsit pentru turişti, pe bază de reclame online (TripAdvisor şi poziţionare pe Google) şi a devenit o atracţie pentru cei care vor să încerce vinul local.” Valoarea bonului mediu la Abel’s Wine Bar este de aproximativ 50 de lei. Calculli spune că încasările de anul trecut ale wine barului, când era deţinut de ceilalţi proprietari, se plasau la circa 60.000 de euro; pentru anul acesta însă, cei doi italieni ţintesc creşterea veniturilor până la 80.000 de euro.

Circa 50% dintre clienţii lor sunt turiştii străini care vor să deguste vinurile locale, iar restul sunt clienţii români de peste 30 de ani care apreciază vinurile de calitate. „Clienţii români simt foarte mult cultura vinului şi vor să încerce vinuri de calitate, destul de mulţi sunt dispuşi să cheltuie şi bani pentru a degusta ceva special; femeile preferă vinurile rose, iar bărbaţii merg pe cele albe de calitate şi vinurile roşii. Clienţii peste 30 de ani cheltuiesc uşor şi între 130 şi 200 de lei pentru o sticlă de vin”, descriu ei tendinţele observate deja.

În rândul localurilor care s-au dezvoltat pe această nişă se află şi Corks, un wine bar aflat tot în Centrul Vechi, cu afaceri ce se îndreptau spre 1 milion de lei potrivit celor mare recente informaţii ale ZF, cât şi un wine bar dezvoltat de retailerul de vinuri premium Vinexpert pe Calea Victoriei, printr-o investiţie de peste 200.000 euro.