Iar dacă în 2004 în fabrică lucrau zece angajaţi, acum sunt 35; în total, firma are 60 de angajaţi în toate departamentele. Patru brânze cu variaţiuni de gramaje şi dimensiuni – de burduf, telemea, brânză proaspătă şi caşcaval – sunt vândute sub umbrela a trei mărci: Unilact, Pachet de acasă şi De la Ferma. „La început am făcut doar caşcaval, acum cinci ani produceam multă telemea, iar acum se cere brânza de burduf. Ne schimbăm şi noi şi consumatorii. În ’90 toată lumea voia caşcaval, pentru că n-a fost, acum vor spreaduri. Consumul se schimbă radical din cinci în cinci ani“, spune tânărul antreprenor.

„Anul trecut a fost unul bun, am crescut foarte mult producţia de brânzeturi. Cifra de afaceri a crescut cu 18%, dar volumele au fost mai mari.“ Iar profitul aferent lui 2015 a fost un record în activitatea Unilact, ajungând la aproape 1,8 milioane de lei, chiar dacă, spune antreprenorul, nu a încasat subvenţia; trage nădejde însă că banii vor fi viraţi în luna aprilie.

STRĂINI ŞI ROMÂNI PESTE HOTARE

Alte două idei conturează strategia companiei. Pe de o parte, este vorba despre exporturi, care au ajuns în primele două luni ale acestui an să reprezinte 53% din volume. „Pachet de acasă“, marca dedicată vânzărilor peste hotare, merge în mai mult de zece ţări, dar cele mai importante încasări se realizează în Italia, Spania, Anglia şi Austria. Miza pe export a venit însă ca răspuns la un context dificil, când firma pierdea bani din vânzările în magazinele moderne. În 2007, România a aderat la UE şi toate fabricile trebuia să se alinieze la norme, iar în cazul procesatorilor de lapte a fost necesar ca şi materia primă să îndeplinească condiţiile de igienă. Până în 2009 a fost o perioadă de tranziţie, în care au fost derulate programe, cu fonduri europene nerambursabile, pentru a instrui medicii veterinari şi fermierii ce anume trebuie să facă pentru a aduce materia primă din România la standardele UE.

Tot în 2009, procesatorii au ales dacă prelucrează lapte conform UE, care le permitea să vândă peste hotare, sau produc doar pentru România, sau au şi o linie pentru export şi alta pentru local. „Am luat o decizie importantă, de a respecta normele pentru produse UE“; hotărârea s-a dovedit însă un cuţit cu două tăişuri, pentru că preţul de achiziţie al materiei prime pentru cele două standarde era de la simplu la dublu; concret, laptele care respecta standardele UR costa 1 leu pe litru, iar cel neconform era la jumătate de preţ. „La raft caşcavalul meu făcut cu lapte cumpărat cu un leu era alături de cel produs cu 50 de bani pe litru de materie primă. Ghici cine făcea bani! A fost o perioadă foarte grea. Am pierdut bani vreo trei ani.“ Alternativa a venit din vânzările peste hotare, care au crescut an de an, iar în 2016 au depăşit rulajele pe plan local. Însă antreprenorul nu-şi doreşte să crească mai mult ponderea la export, cea mai potrivită formulă fiind, din punctul său de vedere, cea de echilibru, în care 40% din vânzări sunt realizate peste hotare, la fel de mult în reţele de retail, iar diferenţa (20%) în horeca.

Un moment periculos, povesteşte Bîcu, în dezvoltarea firmei a fost cel în care Unilact a ajuns să aibă o expunere uriaşă, de 75%, pe vânzările în Kaufland, cu un produs care înregistra vânzări mari, o telemea puţin sărată.

Turismul la ferma din Ocna Mureş este o altă zonă de dezvoltare a afacerii; anul trecut o agenţie de turism i-a propus să aducă 3.000 de seniori în vizită la fermă, dar Unilact nu avea condiţiile necesare pentru a-i primi. „Am avut o revelaţie: în două luni putem vinde volume de brânză considerabile, la preţul pe care îl încasezi în hipermarket. Plus că ai oameni care vorbesc despre tine. N-o să câştigăm din asta o avere, dar ar fi păcat să n-o facem. Dacă ai turişti într-o vară, poţi face bani cât într-o reţea modernă; deşi volumele ar fi mai mici, marjele sunt mai mari.“ De aceea, tânărul doreşte să lucreze la aspectul fermei, despre care spune că este funcţională şi eficientă, dar până acum imaginea nu a fost o prioritate. Marius Bîcu mai spune că vrea să crească vânzările de brânzeturi din segmentul premium, De la Ferma, şi să renunţe complet la producţia de vracuri şi la cea de mărci proprii, care mai au o pondere de doar 7%.