Un pas important a fost un târg de la Romexpo, unde i-a cunoscut pe reprezentanţii City Mall, care le-a oferit contractul de coordonare al tuturor chiriaşilor, misiune ce presupunea aspectul unitar al centrului comercial. Au ajuns astfel să fie contactaţi şi de orădenii de la Benvenuti, apoi de proprietarii Gatta şi Jolidon. Dacă în 2012, cifra de afaceri a Matius a scăzut la un sfert faţă de 2008, (când ajunsese la 160.000 de euro, mai ales pe seama unui proiect de coordonare de clienţi pentru Liberty Mall), în 2014, veniturile companiei s-au apropiat la cele de dinaintea crizei, ajungând la 150.000 de euro. Potrivit lui Matius, din 2010 până în prezent au avut aproximativ 80 de clienţi, dintre care 30% sunt returning clients, cu câte o implementare – maximum trei pe an sau altele care ajung şi la nouă implementări pe an.

„Piaţa a crescut an de an, într-un ritm mult mai firesc după 2012, anul dezgheţului. Mai mult decât atât, piaţa s-a modelat enorm sub influenţa comerţului online. În prezent, dezvoltarea magazinelor online este un spaţiu de raft complementar, pixelizat al retailului“, explică Matius Ichim. Chiar dacă au existat unele sincope pe timp de criză, în special în 2009, spune că au avut un flux de clienţi constant, aspect datorat faptului că piaţa de dezvoltări imobiliare pe segmentul retail nu a stagnat. Dacă în perioada 2009-2010 au avut, în medie, o deschidere a unui proiect pe săptămână, acum media a crescut la 1,3-1,5 deschideri pe săptămână mai cu seamă datorită unuia dintre cei mai activi clienţi, farmaciile Dona, pentru care au câştigat proiectul în 2013.

Odată cu trecerea timpului, a observat şi o maturizare a clienţilor. Dacă în perioada de boom au avut mai ales proiecte de implementare ale conceptelor brandurilor străine, care abia soseau pe piaţa românească, în prezent 30% dintre clienţii Matius sunt firme româneşti, iar arhitectul a observat de-a lungul timpului că atenţia proprietarilor acestora s-a orientat de-a lungul timpului către autentic şi către valorile produselor pe care le vând.

Durata medie pentru amenajarea unui spaţiu într-un mall variază între trei şi şase luni, în cazul unui proiect mai complex, ce implică şi elemente particularizate, explică Matius. Primul lucru pe care îl observă, în orice spaţiu de retail în care intră, este numărul reperelor ce trebuie gestionate şi „armonizate“, începând de la piesele de mobilier mari şi până la mânerul de la uşă şi rampa de la intrare sau chiar şi la bonul fiscal. „Toate elementele acestea joacă la fel ca într-un film şi contribuie la realizarea experienţei consumatorului, este o poveste în care şi zgomotul de la cafetieră şi mirosul dintr-un spaţiu au un rol în conceperea unui spaţiu memorabil pentru client.“ La Dona, primul lucru pe care l-au făcut a fost o comunicare mai bună cu strada a magazinului printr-o vitrină mai mare, dar şi o reducere a elementelor de arhitectură care poluau şi distorsionau imaginea pe care o aveau de comunicat: segmentări ale faţadei, calorifere, aere condiţionate, cabluri, guri de aerisire şi alte elemente specifice ale străzilor de cartier unde se află farmaciile.

Cel mai dificil proiect realizat a fost magazinul F64, care s-a extins pe o durată de şapte luni din cauza spaţiului mare şi a numărului mare de repere de gestionat, de la produse de curăţat lentilele şi până la genţile pentru aparatele foto. În ce priveşte aşteptările viitoare, în afară de creşterea firmei, acestea sunt mai ales aspiraţionale, concluzionează Matius Ichim: „Am aspiraţii utopice, eu îmi doresc spaţii în care să nu mai existe bariere cum ar fi blatul, să dispară un pic linia asta de demarcaj între vânzător şi client. Totodată, mi-ar plăcea ca strada să recupereze puţin din handicapul centrelor comerciale care au monopolizat retailul“.