Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

Autor: Florin Casota Postat la 26 iunie 2017 78413 afişări

Timişoreanca Cristina Berta Jones a fost nevoită să-şi termine liceul în SUA, fără să-şi fi propus acest lucru, şi, spune ea, fără să aibă prea mulţi bani. După 22 de ani, ca Chief Operating Officer al fondului de investiţii Naspers, este responsabilă de tranzacţii de miliarde de euro. Ea l-a convins pe Iulian Stanciu să vândă eMAG.

La momentul în care Cristina Berta Jones începuse să scruteze piaţa românească pentru investiţii, Naspers era prezent deja prezent pe plan local prin investiţia în autovit.ro şi PayU, însă nu avea în portofoliu o companie de mare calibru. Grupul încercase să abordeze eMAG, dar fără succes, povesteşte românca. „Mi-am zis să-mi încerc şi eu norocul şi l-am rugat pe Radu Georgescu, fondatorul GECAD, să-mi facă un intro la Iulian (n.r. - Iulian Stanciu, proprietarul eMAG)”. Spune că a fost un proces de negociere lung şi că i-a trebuit „câteva luni doar ca să mă invite la sediu; când ne-am întâlnit, mi-a spus că nu avea nevoie de un investitor”. Însă un an mai târziu avea loc tranzacţia prin care Naspers achiziţiona peste 70% din acţiunile companiei româneşti, restul rămânând în portofoliul proprietarului, Iulian Stanciu.

Ce a văzut la eMAG? „Este vorba despre calitatea, viziunea şi ambiţia echipei conduse de Iulian Stanciu. Îţi dai seama când ai de-a face cu cineva care face business motivat de exitul financiar şi când ai de-a face cu cineva pe care chiar îl pasionează afacerea, ca un joc, un challenge, să zicem”, explică ea.  De asemenea, i-a plăcut că Iulian Stanciu avea ambiţia de a transforma eMAG într-o companie multinaţională şi primul unicorn al României. „Cifrele erau mult mai mici pe vremea aceea şi el zicea că o să ajungă la miliard. Speram să aibă dreptate, dar era un obiectiv măreţ”, îşi aduce aminte ea, adăugând că retailul a evoluat chiar mai bine decât se aştepta, „eMAG este de nerecunoscut acum faţă de ce era compania în care am investit”.

În plus, piaţa românească era foarte bună, recunoaşte reprezentanta Naspers, deoarece avea şi are mulţi oameni capabili, tehnici şi „ai de unde creşte o companie mare de tehnologie de calibru mondial”. Acesta este unul dintre cele mai importante avantaje ale pieţei locale, spre deosebire de alte ţări unde resursa umană este limitată şi implicit dezvoltarea companiei. În plus, ţara noastră are acces la Uniunea Europeană, ceea ce înlesneşte comerţul.

Naspers mizează pe investiţii în companii din regiunile în curs de dezvoltare - cum este şi România -, care au un potenţial ridicat de creştere. Valoarea investiţiilor Naspers în ultimii cinci ani în România se ridică la 190 de milioane de euro, potrivit lui Bob van Dijk, CEO-ul Naspers, dintre care în jur de 120 de milioane de euro au fost alocaţi pentru dezvoltarea retailerului online. O caracteristică a acestui fond este că lasă antreprenorul să conducă afacerea pe care a fondat-o, conform viziunii acestuia.

Compania sud-africană încasează cei mai mulţi bani din participaţia de 33,34% din Tencent, gigant chinez cu activităţi în domenii variate, care în opinia lui Bob van Dijk valorează peste 60 de miliarde de dolari. De fapt, 80% dintre afacerile Naspers provin din afara continentului african.

STOFĂ DE UNICORN

În toamna anului trecut, Naspers a vândut Allegro Group către fonduri de investiţii conduse de Cinven, Permira şi Mid Europa, într-o tranzacţie de 3,25 miliarde de dolari, în condiţiile în care piaţa poloneză de e-commerce a început să se maturizeze. Grupul polonez Allegro, care include atât Allegro.pl şi Ceneo.pl, operează un marketplace online pentru peste 20 de milioane de utilizatori înregistraţi, companii şi vânzători privaţi. Sud-africanii au început investiţia în Allegro în 2008. „Am investit aproape 10 ani în compania asta, i-am dat tot ce puteam - finanţare, know-how, şi simţeam că nu mai puteam adăuga valoare. Am decis că este momentul să ieşim. Nu ne-am gândit la o concurenţă cu eMAG”, răspunde Cristina Berta Jones când este întrebată dacă exitul de la Allegro a fost influenţat de extinderea companiei româneşti în Polonia. Dimpotrivă, spune ea, încurajează competiţia între companiile deţinute: „Nu protejăm companiile, ca să nu lăsăm spaţiu deschis competitorilor”.

eMAG a publicat rezultatele financiare pentru anul trecut, care arată o creştere a cifrei de afaceri până la 3,1 mld lei, fără a avea profit totuşi. Retailerul şi-a mărit pierderile nete, care au ajuns la 85,2 mil. lei. Numărul mediu de angajaţi a crescut cu 184 de persoane, ajungând la 1.379. Iulian Stanciu a spus, în cadrul unei conferinţe din toamna anului 2016, că în 2018 valoarea vânzărilor eMAG va ajunge la 1 miliard de dolari; astfel, eMAG ar urma să câştige statutul de primul unicorn al României în curând. „Va fi sigur primul unicorn veritabil al României, mulţi nu sunt de cursă lungă şi dispar. Compania are ADN-ul potrivit pentru a continua să crească”, spune Cristina Berta Jones. Mai mult de atât, ea este de părere că firma românească este în top 30 la nivel mondial în clasamentul companiilor de comerţ online.

Totuşi compania condusă de Iulian Stanciu nu a fost fără de cusur. „Vindeau doar marfa pe care o cumpărau, ceea ce limita creşterea.” Compania avea nevoie să dezvolte o platformă, un marketplace, unde şi alţi comercianţi ar putea vinde, un ecosistem al pieţei unde companiile mici şi mijlocii să vândă. eMAG a implementat platforma şi a evoluat de la un an la altul, iar platforma marketplace a contribuit cu vânzări de 100 de milioane de euro anul trecut. „Era o necesitate dezvoltarea ecosistemului. Este bine să faci lucrurile pentru tine, dar în momentul în care faci un ecosistem, devii o entitate de care depind mulţi alţii şi succesul lor este şi succesul tău”, este de părere Cristina Berta Jones.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.