Avansul tehnologic şi listarea la bursă au loc mult mai rapid decât în trecut, la fel şi impactul tehnologiei asupra vieţilor oamenilor. „Înainte singurele companii foarte mari erau cele auto. Acum avem toate aceste companii uriaşe din IT„, a spus Andrew Amoils, specialistul de la New World Wealth.

CE VA DETERMINA CREAREA ŞI ACUMULAREA AVERII? Mai mulţi factori vor decide ascensiunea către pragul de 1.000 de miliarde de dolari:

NOROCUL. Pentru fiecare dintre persoanele care au acumulat averi impresionante investind inteligent există contraexemple despre bogaţi care au pierdut atât de mult şi atât de repede încât nu şi-au mai revenit niciodată. Ideea unui antreprenor care să obţină o serie de succese mari întâmpină probleme dacă este adăugată variabila noroc.

ASCUNDEREA AVERILOR. În cartea „Capitalul în secolul XXI„, Thomas Piketty, profesor la Paris School of Economics, notează că volumul de bani care circulă la nivelul economiei nu poate fi explicat decât dacă foarte mulţi oameni investesc în imobiliare pe alte planete. Evitarea taxelor ar putea fi unul dintre cei mai importanţi factori în concentrarea averii. În Statele Unite, ascunderea averii este mult mai dificilă decât în alte ţări, întrucât calea obişnuită este de a înfiinţa şi ulterior lista o companie. Intrarea pe bursă aduce verificări mult mai atente din partea autorităţilor. Există zvonuri despre familii precum Rothschild care au averi necunoscute chiar şi în prezent, iar în Emiratele Arabe Unite unii şeici au averi uriaşe, dar nu apar în topurile bogaţilor, pentru că activele aparţin tehnic statelor. „Cred că dacă ar fi incluşi, şeicii s-ar putea să-i depăşească pe Carlos Slim, Bill Gates sau Warren Buffett„, a spus Amoils.

ACTIVITĂŢI CARITABILE. Miliardarii filantropi ar putea reprezenta una dintre cele mai importante piedici pentru apariţia unui „trilionar„.  Warren Buffett şi Bill Gates sunt printre cei mai vocali promotori ai unei campanii care ar trebui să-i convingă pe bogaţii lumii să lase o mare parte a averii pentru scopuri caritabile după moarte. „Această abordare Buffett/Gates este foarte atractivă. Oamenii foarte bogaţi iau măsuri pentru distribuirea propriilor averi încă din timpul vieţii. Acest factor ar putea fi piedica pentru apariţia unui trilionar„, a spus Kraus. Un alt mod de a privi activităţile filantropice este plictiseala. „Dacă iei un individ fără avere, acumularea de bani ar fi destul de sus în lista de priorităţi. Dar, odată cu creşterea averii, mulţi indivizi îşi pierd interesul. Mă îndoiesc că Bill Gates se gândeşte mult la cum să strângă bani şi în mod cert nu alocă mult timp şi efort în acest scop. Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu Elon Musk„, afirmă Lord. Filantropia nu va reprezenta o limită pentru toţi şi ar putea conduce doar la ascensiunea celor mai lacomi miliardari. „Unii oameni, precum Sam Walton şi fraţii Koch, par să nu-şi piardă niciodată obiectivul din vedere. Factorul plictiseală nu va

împiedica apariţia unui trilionar şi nu va conduce în mod obligatoriu la un angajament caritabil„, a spus avocatul specializat în taxe.

TAXELE. Pentru ca Statele Unite să dea lumii primul om cu avere de peste 1.000 de miliarde de dolari, politica privind taxele trebuie să continue în actuala direcţie. La venirea în funcţia de preşedinte al SUA a lui Ronald Reagan, rata maximă a taxei pe venitul personal era de 70%, în timp ce în vremea lui Eisenhower se situa la 91%. Reducerea taxelor a ajutat în ultimele decenii transmiterea averilor către urmaşi. Trendul declinului taxelor probabil se va menţine, spune Kraus. „Bogaţii devin mai bogaţi, dar ideea mobilităţii sociale este atât de bine imprimată în esenţa Americii, încât oamenii susţin această situaţie chiar dacă este împotriva intereselor lor„, a adăugat el.

Pe scurt, chiar dacă nu va apărea un „trilionar„, secolul XXI nu va duce lipsă de bogaţi. Variabilele ce trebuie luate în calcul sunt rivalităţile dintre investitorii persoane fizice şi cei instituţionali, faptul că posesorii marilor averi va trebui să devină mai inventivi şi să-şi diversifice investiţiile în direcţii precum piaţa valutară, resursele naturale, agricultura, imobiliarele şi altele. Vor apărea noi baroni ai petrolului, pentru că în estul Africii au fost descoperite în ultimii ani resurse importante de petrol şi gaze naturale. Mozambic, printre cele mai sărace ţări din lume, a descoperit suficient petrol şi gaze pentru a obţine venituri anuale de 10 miliarde de dolari în următorii 40 de ani. Adică 400 de miliarde de dolari. Dar în mâinile cui vor ajunge aceşti bani?

„Este în acelaşi timp o oportunitate şi o ameninţare„, consideră O’Brien.

Piketty vede un viitor în care pentru oligarhi apartenenţa la un stat va fi o chestiune depăşită. „Graniţele statelor vor fi mai puţin importante faţă de cele ale oligarhilor. Oamenii foarte bogaţi sunt percepuţi deja ca fiind foarte mobili, fără o reşedinţă permanentă„, spune analistul de la New World Wealth Andrew Amoils.

Din 1990 şi până în 2010, Bill Gates şi-a sporit averea de la 10 miliarde de dolari la 50 de miliarde de dolari. O moştenitoare a L’Orèal, pe de altă parte, şi-a majorat averea de la 5 miliarde de dolari la 25 de miliarde de dolari. Aceeaşi rată de creştere, dar fără să facă nimic mai creativ decât să plaseze averea familiei precum un investitor de elită. Scăderea taxelor pe moştenire şi reducerea numărului de moştenitori cresc probabilitatea depăşirii pragului de 1.000 de miliarde de dolari de către un individ care a primit o mare parte a averii. „Există şanse destul de mari ca unii să poată depăşi limitele de acumulare a averii fără să creeze noi Microsofturi„, a spus Lord. Şi să fie doar simpli moştenitori.