OBAMA PREFERĂ "UN GUVERN INTELIGENT" ŞI NU UNUL "MARE", potrivit discursului, iar iniţiativele sale se încadrează în anvelopa bugetară existentă, nefiind nevoie de angajarea de datorii suplimentare - afirmaţie menită să satisfacă dreapta conservatoare, care însă nu a fost susţinută, cel puţin în timpul alocuţiunii, prin cifre sau măsuri concrete.

Preşedintele a vorbit şi despre reforma sistemului transferurilor sociale minime - "entitlement reform" - pe care a calificat-o drept necesară şi pentru care a invocat o viziune de centru, cu propuneri contestate de dogmatiştii ambelor aripi. În privinţa schimbărilor climatice, Obama a lăudat o iniţiativă bipartizană promovată chiar de senatorul John McCain, adversarul republican la alegerile prezidenţiale din 2008. Preşedintele face apel la înţelegere şi în privinţa armelor şi imigraţiei, două teme controversate, în privinţa cărora niciuna dintre aripi nu a dat semne că ar exista cale de mijloc. Mai mult, angajamentul pentru un tratat de liber schimb cu Uniunea Europeană ar trebui să satisfacă interesele de afaceri din zona republicană.

Creşterea salariului minim este de departe cea mai greu de digerat propunere din discurs. O astfel de măsură riscă să determine creşterea şomajului. Stabilirea unui salariu minim naţional ar putea crea dezechilibre serioase în economie, din moment ce costurile variază semnificativ de la o regiune la alta, chiar de la un stat la altul.O reformă a sistemului fiscal acceptată de ambele partide dominante ar putea fi cheia reluării cooperării între cele două aripi ale Congresului. Extinderea bazei de impozitare în paralel cu scăderea individuală a taxelor, acolo unde este posibil, ar fi o soluţie de compromis faţă de care republicanii s-au arătat deschişi anterior. În pofida tonului centrist, preşedintele nu poate pune capăt printr-un simplu discurs impasului politic ferm de la Washington. Faptul că nu a îndepărtat şi mai mult cele două aripi din Congres poate fi însă considerat o mică victorie.

Republicanii s-au grăbit cu mic, cu mare să declare că propunerile lui Obama nu au niciun viitor. Cel mai contestat punct a fost, desigur, creşterea salariului minim, însă nici reforma educaţiei şi reforma imigraţiei nu au trecut neobservate."Ghici ce se întâmplă când creşti preţul angajărilor? Ai parte de mai puţine. De ce am vrea să îngreunăm angajările pentru micii întreprinzători?", a comentat liderul republican John Boehner, citat de Reuters. Un alt lider republican, John Thune, membru al Camerei Reprezentanţilor, crede că nici democraţii nu se vor înghesui să voteze propunerile preşedintelui privind salariul minim sau reforma educaţiei. Acesta consideră că afirmaţia lui Obama privind posibilitatea de a aplica măsurile propuse fără a creşte deficitul este o capcană.

"Cum plăteşti pentru toate astea? Afimând că «nu vor creşte deficitul cu niciun bănuţ», Obama aşteaptă de la Congres să crească taxele pentru a finanţa toate aceste programe", denunţă congresmenul.

Preşedintele pare că a reuşit să-şi mulţumească baza electorală printr-un discurs cu puternice accente de centru, singura măsură atacată direct de republicani fiind creşterea salariului minim. În privinţa celorlalte iniţiative, de la stimularea industriei manufacturiere la investiţii de 50 miliarde de dolari în infrastructură, reforma educaţiei şi reforma politicii privind imigraţia, au stârnit mai degrabă reacţii referitoare la sursele finanţării.