Banca americană Citigroup, cel mai mare dealer valutar din lume, a pierdut peste 150 de milioane de dolari din tranzacţii valutare, au declarat surse apropiate situaţiei. Pierderile Deutsche Bank, una dintre cele mai puternice bănci europene, au aceeaşi amploare, iar cele ale băncii britanice Barclays se cifrează la 100 de milioane de dolari.

FXCM, cel mai mare broker valutar de retail din SUA, a primit o infuzie de cash de 300 de milioane de dolari de la Leucadia National după ce a avertizat că ar putea ajunge în situaţia de a nu mai îndeplini cerinţele obligatorii de capital. FXCM a intermediat în trimestrul trecut tranzacţii de 1.400 de miliarde de dolari. Pierderile cauzate acestui fond de criza francului se ridică la 225 de milioane de dolari.

Decizia surprinzătoare a Băncii Naţionale a Elveţiei provoacă probleme şi investitorilor speculativi care au pariat pe supremaţia dolarului. Fondurile de hedging şi alţi traderi deţineau pe 6 ianuarie 24.171 de contracte de investiţii care mizează pe deprecierea francului în raport cu dolarul, cel mai mare număr după iunie 2013, potrivit datelor Commodity Futures Trading Commission din SUA. Francul era favorit pentru operaţiunile în care investitorii cumpără valută în ţări cu monede cu randamente scăzute, pentru a finanţa achiziţii acolo unde dobânzile sunt mai mari.

În Elveţia, unele bănci anticipează că aprecierea francului le va afecta profiturile. „Profiturile băncilor elveţiene vor fi semnificativ mai mici. Impactul va depinde de cât de rapid vor reacţiona companiile. Problemele nu s-au terminat’’, avertizează Andreas Venditti, analist la Vontobel Securities în Zürich.

Julius Baer Group, a treia mare companie de administrare a averilor din Elveţia, intenţionează să ia măsurile care se impun pentru a proteja profiturile de aprecierea francului. Banca a precizat că nu a înregistrat pierderi în primele două zile după decizia băncii centrale.

UBS, cea mai mare bancă din Elveţia, nu a comentat consecinţele liberalizării francului, în timp ce Credit Suisse a avertizat că fluctuaţia cursului poate afecta profitul, dar depinde şi de măsurile care vor fi luate de conducere.

Anul trecut, Ungaria a impus băncilor să transforme credite ipotecare în valută în valoare de 14 miliarde de dolari în monedă locală, pentru reducerea expunerii ţării la variaţiile de curs. Rata de schimb care va fi folosită pentru conversia acestor credite a fost stabilită la 256,5 forinţi pentru un franc elveţian şi la 309,5 forinţi pentru un euro. Forintul s-a depreciat pe 15 ianuarie cu 15% faţă de francul elveţian, la 314,505 unităţi.

Băncile din Ungaria au accesat deja fonduri în euro din rezervele băncii centrale, în luna noiembrie, în vederea efectuării conversiei împrumuturilor ipotecare în forinţi.

Premierul ungar Viktor Orban a lăudat guvernul şi banca naţională din Budapesta pentru decizia de a preschimba în forinţi toate creditele. Astfel, ungurii cu împrumuturi sunt protejaţi de fluctuaţiile francului elveţian. După liberalizarea francului elveţian, statul ungar îşi va asuma doar rolul de mediator între bănci şi persoanele care au credite în franci elveţieni, fără să mai intervină în piaţă.

„Se pare că Ungaria a evitat impactul acestei lovituri, băncile ar putea să evite un impact extrem de negativ“, a declarat Attila Gyurcsik, analist în Budapesta, la firma Concorde Securities. Nigel Rendell, analist la Medley Global Advisors în Londra, a adăugat că „este o veste bună pentru Orban, întrucât acesta este foarte ostil băncilor străine, care aveau cea mai mare expunere la împrumuturile în franci elveţieni“.

Autorităţile din Polonia şi Croaţia au cerut detalii de la statul ungar privind modul cum au rezolvat conversia creditelor din valută în forinţi, dupa ce Ungaria a fost singura ţară neafectată de recenta explozie a francului faţă de euro şi implicit faţă de monedele ţărilor din Europa de Est.

„Dacă deprecierea zlotului atinge 15%, atunci o parte dintre clienţi nu vor mai putea face faţă acestei lovituri şi vor avea nevoie de o formă de ajutor pentru a rambursa împrumuturile“, a afirmat directorul mBank, Cezary Stypulkowski. Totuşi, în Polonia, autorităţile încă nu s-au decis dacă să urmeze exemplul Ungariei din cauza riscului de a destabiliza sistemul public de finanţe sau cel bancar, care au beneficiat în ultimii ani de politici de creditare conservative.

Premierul polonez, Ewa Kopacz, a ordonat Autorităţii de Supraveghere Financiară şi Oficiului Competiţiei şi Protecţiei Consumatorului să investigheze toate creditele ipotecare acordate de băncile locale, care au lăsat în voia pieţelor financiare peste 550.000 de proprietari de gospodării. Majoritatea acestor credite au fost contractate în perioada 2006-2008, când cotaţia era de aproximativ 2,5 zloţi pentru un franc.

Totalul creditelor ipotecare în franci era de 36 de miliarde de dolari la finalul lunii noiembrie 2014, reprezentând 8% din PIB-ul Poloniei. Ponderea creditelor în franci elveţieni este de aproape 50% din total în Polonia, dar aceasta a scăzut de la nivelul de peste 60% înregistrat la sfârşitul anului 2009, în condiţiile în care finanţarea în altă valută decât zlotul a fost mai întâi limitată, iar apoi interzisă.

Băncile din Polonia cu cele mai mari portofolii de credite ipotecare în franci sunt Getin Noble Bank, PKO, BPH (deţinută de General Electric), divizia mBank a Commerzbank şi Millennium.

În Croaţia, guvernul vrea să introducă un curs de schimb valutar fix franc/kuna, timp de un an, pentru a-i ajuta pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană şi care au fost afectaţi de aprecierea record a francului. Executivul vrea să fixeze cursul la 6,39 kuna pentru un euro, în linie cu schimbul valutar anterior deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro. Francul a fost tranzacţionat pentru aproximativ 7,6 kuna în ultimele zile. Decizia guvernului de la Zagreb trebuie aprobată de parlament.

„În acest mod, avem timp să găsim o soluţie de lungă durată. Guvernul este aici pentru a-şi proteja cetăţenii“, a declarat premierul croat, Zoran Milanovici, care a precizat faptul că băncile vor fi cele care vor suporta costurile suplimentare cauzate de aprecierea francului.

De altfel, analiştii estimează că decizia guvernului nu va crea dificultăţi majore pentru sistemul bancar din Croaţia.

Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (600 milioane de dolari), la 27 de miliarde kuna, în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată.