MĂSURILE BCE RISCĂ SĂ AMPLIFICE INEGALITATEA VENITURILOR ÎN EUROPA

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a lansat recent o luptă neconvenţională cu pericolul deflaţiei din zona euro, trebuie şi el să se confrunte cu inechitatea veniturilor, problemă mai cunoscută până nu demult americanilor.

Cu dobânzile aproape de zero, Draghi s-a lansat în achiziţii de obligaţiuni pentru a aduce inflaţia, în prezent de numai 0,3%, mai aproape de ţinta oficială a BCE de aproape 2%. Cu cât se apropie mai mult de politicile folosite de Rezerva Federală americană, Banca Angliei şi Banca Japoniei, Draghi riscă să-i facă pe bogaţi şi mai bogaţi, avertizează analişti citaţi de agenţia Bloomberg, inclusiv Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel şi economist-şef al Băncii Mondiale în perioada 1997-2000.

”Cu cât sunt folosite mai mult aceste instrumente monetare fără precedent, cu atât mai mare este posibilitatea apariţiei unor consecinţe nedorite, una din ele fiind inegalitatea„, avertizează William White, fost şef al Băncii Reglementelor Internaţionale.

Discrepanţele între bogaţi şi săraci au devenit parte a dezbaterilor publice după publicarea în limba engleză, în acest an, a cărţii ”Capitalismul în secolul XXI„, scrisă de Thomas Piketty, profesor la Şcoala de Economie din Paris. În opinia sa, capitalismul zilelor noastre permite ca bogaţii să se desprindă mai rapid de restul societăţii.

Cartea a devenit un bestseller surprinzător la publicarea în Statele Unite şi a fost apreciată de Paul Krugman, laureat cu premiul Nobel, drept cea mai importantă carte economică a anului şi poate a deceniului.Problema inegalităţilor în societate a fost ridicată recent şi de preşedintele Rezervei Federale (Fed) a SUA, Janet Yellen, care a afirmat că este foarte îngrijorată din cauza celei mai mari disparităţi a averilor şi veniturilor apărute după secolul XIX. ”Este potrivit să ne întrebăm dacă această tendinţă este compatibilă cu valorile istoriei naţiunii noastre„,  a spus Yellen la Boston, referindu-se la politica monetară.

Olivier Blanchard, economist-şef al FMI, a spus în aprilie că impactul inegalităţilor asupra macroeconomiei va deveni tot mai important pentru instituţia financiară.

Potrivit celor mai recente date ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Statele Unite sunt pe locul al treilea în privinţa nivelului disparităţilor de venituri din cele 28 de state dezvoltate ale lumii, după Turcia şi Chile. În Europa, cel mai ridicat nivel al acestor disparităţi este înregistrat în Spania.

White susţine că cel mai important obiectiv al Fed şi al BCE este îmbunătăţirea creşterii economice, iar problema inegalităţilor nu trebuie să îl umbrească. ”Faptul că măsurile băncilor centrale sunt mai bune pentru unii decât pentru alţii nu trebuie să fie un argument pentru a nu le aplica. Pe ansamblu, toată lumea o duce mai bine decât dacă băncile centrale nu ar fi făcut ceea ce au făcut„, a spus White, în prezent preşedinte al comitelului pentru analiză economică la OCDE.

În SUA, şomajul se ridica la 8,1% atunci când Fed a început achiziţii de obligaţiuni menite să stimuleze economia prin suplimentarea lichidităţilor, iar în prezent a ajuns la 5,9%. Fed urmează să încheie acest program în octombrie.

BCE este sensibilă la legătura dintre politica băncii centrale şi distribuţia veniturilor. ”Trebuie să fim conştienţi că măsurile noastre au consecinţe asupra veniturilor, fapt cu atât mai important într-o perioadă în care  dobânzile sunt extrem de scăzute, iar măsurile excepţionale„, a spus în această lună Yves Mersch, membru în consiliul guvernatorilor BCE.

Cu un şomaj de 11,5% în zona euro, europenii care nu deţin active care să le aducă un câştig imediat de pe urma măsurilor BCE s-ar putea simţi lăsaţi pe dinafară.

Banca Angliei a estimat că, prin achiziţiile de active efectuate până în mai 2012, în valoare de 325 de miliarde de lire sterline (524 miliarde dolari), averea britanicilor a crescut cu peste 600 de miliarde de lire. Suma ar echivala cu circa 10.000 de lire pe cap de locuitor, dacă ar fi distribuită în mod egal la nivelul populaţiei. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Potrivit băncii centrale, 5% din familiile britanice deţin circa 40% din totalul acţiunilor, obligaţiunilor şi proprietăţilor mobiliare.

În Europa, experienţa va fi asemănătoare cu cea din Statele Unite. Preţurile locuinţelor vor creşte, valoarea activelor financiare va fi mai mare, astfel că cei care deţin mai multe dintre acestea vor beneficia mai mult de pe urma programului de stimulare al BCE, consideră John Silvia, economist-şef la Wells Fargo Securities, în Charlotte, Carolina de Nord. BCE s-a angajat să cumpere active garantate în valoare de până la 1.000 de miliarde de euro pentru stimularea creşterii economice şi a inflaţiei.

Unii oficiali ai băncilor centrale, precum preşedintele Fed din St. Louis, James Bullard, şi viceguvernatorul Băncii Angliei, Ben Broadbent, susţin că măsurile de stimulare nu favorizează inechitatea veniturilor.

Spre deosebire de Fed, mandatul BCE nu este reducerea şomajului şi nici atenuarea inegalităţii veniturilor, iar acest fapt complică abilitatea instituţiei de a lua în calcul impactul distribuţiei bunăstării, atunci când analizează o schimbare a politicii monetare.

Pentru Joseph Stiglitz, autor al cărţii ”Preţul inegalităţii: Cum este pus în pericol viitorul de societatea divizată„ (The Price of Inequality: How Today’s Divided Society Endangers Our Future), riscul asupra coeziunii sociale provocat de creşterea decalajului între bogaţi şi săraci ar trebui să încurajeze BCE să preseze guvernele să facă mai multe pentru a pune în mişcare economia şi creşterea preţurilor.

În actualul context european, mixul de strategii va continua să aibă efecte politice adverse, mişcări de partide extremiste, mişcări secesioniste, iar resentimentele ar putea fi amplificate de agravarea inegalităţii veniturilor, avertizează Stiglitz.