Dar deocamdata economia americana este cu mult mai solida decat era in anii ‘70. Criza creditului, colapsul pietei de capital si cresterea somajului sunt inspaimantatoare, dar economistii prezic totusi o recesiune moderata. Rata somajului, spre exemplu, a crescut de la 4,4% in martie 2007 la 6,1% la sfarsitul lui septembrie, dar este cu mult sub maximul atins dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, de 10,8% in noiembrie 1982. Si in timp ce indicele Standard & Poor’s 500 a scazut cu aproape 30% de la maximul atins in 2007, intre 2000 si 2007 scaderea a fost de 50%.

Recesiunile moderate din 1990 si 2001 nu au zguduit increderea americanilor in principiile pietei libere, spune Robert D. Reischauer, presedintele organizatiei Urban Institute. Reischauer a condus Comisia de buget a Congresului intre 1989 si 1994, cand democratii erau majoritari. In mod similar, spune el, nici aceasta recesiune nu va produce o modificare majora, decat daca se va dovedi mai lunga si mai severa decat se asteapta acum economistii. “Suntem in esenta o natiune conservatoare”, spune el. “Si asa ceva e chiar normal cand ai atatea lucruri de pastrat cum avem noi.”

Doug Schoen, un strateg si sociolog democrat care a lucrat pentru presedintele Bill Clinton timp de sase ani, spune ca daca Obama va castiga luna viitoare, el nu ar trebui sa confunde alegerea sa cu mandatul de a creste brusc impozitele pentru cei bogati sau de a extinde masiv atributiile guvernului. “Sondajele pe care le-am facut arata ca oamenii sunt antirepublicani, nu pro-stanga sau pro-redistribuire a avutiei”, spune el. “Si sunt cu atat mai sceptici in ce priveste Washingtonul.”

Spre exemplu, in sondajul CBS News dat publicitatii luna aceasta, 44% dintre americani spun ca afacerile lor sunt acum “prea mult” sau “indeajuns de” reglementate, comparativ cu 43% care spun ca sunt prea putin reglementate. Unii democrati cred, in schimb, ca americanii sunt pregatiti cel putin pentru o schimbare moderata in directia unei administratii mai dispuse sa intervina in mersul pietelor. Lawrence Summers, fost ministru de finante in timpul presedintelui Bill Clinton, spune ca si inainte de criza financiara, americanii erau ingrijorati de inegalitatile dintre venituri si de costurile asistentei medicale si tot mai constienti ca aceste probleme nu pot fiabordate doar cu ajutorul mecanismelor oferite de piata.

Intr-adevar, intr-un sondaj din august al Centrului de Cercetare Pew, 63% dintre americani spuneau ca sunt in favoarea asigurarilor medicale garantate de bugetul federal, chiar daca aceasta inseamna impozite mai mari, si doar 34% dintre ei se opuneau acestei masuri. “A avut loc o schimbare substantiala in climatul intelectual”, spune Summers. “E o schimbare care a precedat criza financiara si cred ca aceasta criza nu a facut decat s-o potenteze.”

Jeffrey Garten, profesor la Yale School of Management si fost adjunct al ministrului de finante in timpul regimului Clinton, spune ca autoritatile vor impune probabil o supraveghere mai stricta in cazul anumitor domenii - in special in ce priveste companiile financiare si pietele financiare. David Ruder, fostul presedinte al Comisiei de Valori Mobiliare, acum profesor emerit la Facultatea de Drept a Universitatii Northwestern, crede si el ca este necesara reglementarea financiara mai stricta, atat in SUA, cat si in restul lumii.

“Evenimentele, asa cum se prezinta ele astazi, arata nevoia de o cooperare mai stransa intre autoritatile de reglementare financiara”, spune el. Dar, ca un semn al opozitiei cu care se vor confrunta democratii in incercarea de a consolida reglementarea, Ruder spune ca nu crede ca schimbarea va fisimplu de aplicat. Chiar si dupa ce au primit ajutoare guvernamentale masive in acest an, bancile s-ar putea sa lupte din rasputeri anul viitor impotriva supravegherii guvernamentale.

Sectoarele bancar si financiar sunt donatori majori pentru campaniile partidelor politice si in acelasi timp forte de lobby puternice la Washington. Legiuitorii care au adoptat pachetul de salvare a sectorului financiar au primit donatii substantiale de-a lungul carierei lor de la institutiile financiare, de la companiile imobiliare si de asigurari, mai mult decat au primit cei care au votat impotriva, potrivit Center for Responsive Politics, o organizatie nonprofit care monitorizeaza contributiile catre partidele politice.

“Mi-e frica pentru anul viitor, dar sunt foarte optimist ca o sa iesim cu bine din povestea asta”, spune Ruder. “Am putea foarte bine sa iesim din aceasta situatie ingrozitoare cu o versiune mai buna a capitalismului american – intrucatva imblanzit, ceva mai bine reglementat.” “Numai ca America s-a cladit pe apetitul pentru risc”, adauga el. “Noi nu ne dorim sa fim Franta".